Piața românească de energie a intrat într-o etapă mai matură, în care simpla existență a unui pipeline consistent de proiecte regenerabile nu mai este suficientă. Accentul se mută tot mai clar către implementare, bancabilitate și capacitatea proiectelor de a genera fluxuri de venit suficient de stabile pentru a susține finanțarea. În acest context, „este nevoie de sponsori cu experiență, riscuri bine înțelese, structuri contractuale solide și cash-flow-uri suficient de predictibile”, am aflat de la Oana Mogoi, Energy Sector Head la ING Bank Romania.
În ultimul an, piața românească a trecut de la un val de proiecte regenerabile aflate în dezvoltare la o etapă în care tot mai multe proiecte trebuie să demonstreze că sunt efectiv bancabile și acum, la implementare efectivă. Ce diferențiază astăzi, din perspectiva ING, un proiect fotovoltaic sau eolian care poate obține project finance de unul care rămâne dificil de finanțat? Cât de importante au devenit structura PPA/CfD, profilul sponsorului, riscul de dezechilibru, riscul de curtailment și condițiile de racordare?
În project finance, punctul de plecare este întotdeauna capacitatea proiectului de a genera cash-flow-uri suficient de robuste și predictibile pentru a susține finanțarea. În România, această analiză trebuie făcută ținând cont de specificul local al pieței, unde volatilitatea legislativă, riscul de piață și impredictibilitatea pot influența structura unei finanțări.
Un proiect fotovoltaic sau eolian devine mai ușor de finanțat atunci când are o structură contractuală solidă, un sponsor cu experiență, o documentație tehnică matură și o alocare clară a riscurilor. PPA-urile și contractele pentru diferență pot avea un rol important, pentru că oferă mai multă vizibilitate asupra veniturilor viitoare, prin fixarea totală sau parțială a prețurilor.
La fel de important este profilul sponsorului. Ne uităm la experiența investitorului, la capacitatea acestuia de a dezvolta, construi și opera proiecte similare, la furnizorii de tehnologie, la garanțiile disponibile și la structura veniturilor. În project finance nu există un șablon unic, iar fiecare proiect trebuie analizat în funcție de caracteristicile sale concrete.
Un proiect bancabil este un proiect care poate demonstra cash-flow predictibil, o structură contractuală solidă, un sponsor cu experiență și riscuri bine alocate. În România, PPA-urile, CfD-urile, condițiile de racordare și gestionarea riscurilor de piață au devenit elemente esențiale în discuția despre finanțare.
În ceea ce privește riscul de dezechilibru, riscul de curtailment și condițiile de racordare, acestea au devenit elemente foarte relevante în analiza proiectelor regenerabile. Un proiect cu acces securizat la rețea, o structură contractuală clară și ipoteze prudente privind veniturile are un profil mai bun de bancabilitate decât un proiect care depinde în mare măsură de evoluții de piață greu de anticipat.
Integrarea unei capacități de stocare prin baterii (BESS) alături de proiectele eoliene și, în special, fotovoltaice, crește semnificativ valoarea activului, deoarece reduce impactul intermitenței producției, permite livrarea energiei în perioadele cu prețuri mai ridicate și contribuie la o mai bună integrare în sistemul energetic. Astfel, proiectele devin mai profitabile, mai predictibile și mai atractive pentru finanțatori și investitori.
În 2025 spuneați pentru Energynomics că bateriile standalone sunt încă dificil de finanțat în România fără mecanisme de reducere a riscului de piață, precum tolling agreements, PPA-uri, CfD-uri sau alte forme de venit contractat. S-a schimbat această evaluare între timp? Care ar fi astăzi structura minimă de venituri și de alocare a riscurilor care ar permite ING să finanțeze non-recourse un BESS standalone în România?
Evaluarea rămâne una prudentă. Bateriile sunt foarte importante pentru tranziția energetică, iar în piețele mature există deja structuri de finanțare pentru astfel de proiecte. În România, însă, finanțarea proiectelor BESS standalone rămâne mai dificilă, mai ales atunci când veniturile sunt expuse în mare parte riscului de piață.
Pentru orice finanțare de tip project finance, ne uităm în primul rând la cash-flow-ul proiectului. În cazul unui BESS standalone, provocarea este că veniturile pot veni din surse multiple, cu grade diferite de predictibilitate. De aceea, mecanismele care reduc riscul de piață, precum tolling agreements, PPA-uri, CfD-uri sau alte forme de venit contractat, sunt importante pentru a construi o structură finanțabilă.
Pentru România, nu aș vorbi încă despre o structură standard aplicabilă tuturor proiectelor BESS standalone. Analiza depinde de contractele existente, de calitatea veniturilor, de riscurile de piață și de reglementare, de tehnologia folosită și de profilul sponsorului.
Pe măsură ce numărul proiectelor BESS va crește, veniturile provenite din arbitraj și servicii de sistem tind să se comprime. Din perspectiva finanțatorilor, cele mai bancabile surse de venit sunt cele bazate pe contracte pe termen lung sau pe o integrare directă cu activele regenerabile existente, în timp ce veniturile din arbitraj și anumite servicii auxiliare sunt de regulă tratate mai conservator, având un grad mai ridicat de volatilitate și incertitudine.
Pentru proiectele care combină producția regenerabilă cu stocarea, banca privește BESS-ul în primul rând ca pe un activ separat, cu propriul model de venituri, sau ca pe un instrument care îmbunătățește bancabilitatea întregului proiect? În ce condiții poate o baterie colocată să crească capacitatea de îndatorare a unui parc solar sau eolian prin reducerea dezechilibrelor, limitarea expunerii la prețuri negative, optimizarea livrării într-un PPA/CfD ori accesarea mai multor piețe?
În proiectele hibride, analiza trebuie să țină cont atât de contribuția fiecărei componente, cât și de modul în care acestea funcționează împreună. BESS-ul este analizat ca un activ merchant, dimensionând finanțarea pe scenarii conservatoare, cu leverage limitat, cerințe de acoperire a serviciului datoriei mai stricte și mecanisme de cash-sweep, ceea ce reflectă abordarea prudentă a băncii față de veniturile încă volatile ale acestei tehnologii., Însă se ia în considerare și contribuția pe care o aduce întregului proiect, de exemplu printr-o mai bună gestionare a producției, a dezechilibrelor, a profilului de livrare și a expunerii la volatilitatea prețurilor.
Poziția noastră rămâne prudentă. BESS este o tehnologie importantă pentru tranziția energetică, dar pentru proiectele standalone din România finanțabilitatea depinde de predictibilitatea veniturilor și de existența unor mecanisme care reduc riscul de piață, precum tolling agreements, PPA-uri sau CfD-uri.
Important este ca aceste beneficii să fie demonstrabile și să se regăsească într-un model financiar prudent. În project finance, nu finanțăm doar o tehnologie, ci capacitatea proiectului de a genera cash-flow-uri suficiente și sustenabile pentru rambursarea datoriei.
Vedem deja în piață tranzacții relevante pentru proiecte hibride. Un exemplu public este finanțarea Enery Ogrezeni, un proiect care combină producție fotovoltaică și stocare în baterii, unde ING Bank N.V. și subsidiara din România au fost menționate în sindicatul de finanțare.
Capacitatea de îndatorare a unui parc solar sau eolian depinde de structura concretă a proiectului: cât de predictibile sunt veniturile, ce contracte există, cum este gestionat riscul de piață și cât de solid este business case-ul în scenarii prudente. Teoretic, avantajele aduse de BESS ar putea creste îndatorarea unui parc, dar aceasta este rezultanta analizei întregului proiect, ea depinzând de mai mulți parametri.
Una dintre marile dificultăți ale finanțării BESS este că veniturile pot proveni simultan din arbitraj, piețele intraday/day-ahead, balancing, servicii de sistem, optimizare sau contracte cu terți. Cât din acest „revenue stacking” este dispusă o bancă să recunoască efectiv în modelul de finanțare și ce tipuri de venit considerați suficient de predictibile pentru calculul debt service?
Revenue stacking-ul este una dintre cele mai complexe componente în analiza unui proiect BESS. Veniturile pot veni din mai multe surse, dar nu toate au același grad de predictibilitate și nu toate pot fi tratate la fel într-un model de finanțare.
Pentru o bancă, diferența o face calitatea veniturilor. Veniturile contractate sau cele susținute de mecanisme care reduc riscul de piață oferă mai multă vizibilitate decât veniturile pur merchant. De aceea, tolling agreements, PPA-urile, CfD-urile sau alte forme de venit contractat pot contribui la o structură de finanțare mai solidă.
În același timp, piața serviciilor de sistem este complexă și necesită due diligence specializat. Pentru astfel de proiecte, analiza trebuie să acopere nu doar tehnologia, ci și logica de piață, lichiditatea veniturilor, cadrul de reglementare și reziliența proiectului în scenarii conservatoare.
Nu există o formulă standard pentru revenue stacking. În cazul BESS, ne uităm la calitatea veniturilor. Cu cât acestea sunt mai predictibile și mai bine susținute contractual, cu atât pot oferi mai mult confort într-o structură de finanțare. Veniturile pur merchant sunt analizate mai prudent.
Nu există un procent standard pe care îl putem aplica tuturor proiectelor. Ponderea veniturilor recunoscute în model depinde de sursa veniturilor, de predictibilitatea lor, de durata contractelor, de contrapartidele implicate și de scenariile de stres folosite în analiză, precum și recomandărilor din rapoartele de Due Dilligence.
O bancă va fi prudentă atât față de arbitraj, cât și față de serviciile de sistem, însă riscul de saturare este de regulă mai mare pe piețele de servicii auxiliare. Pe termen lung, veniturile din servicii de sistem sunt mai expuse riscului de comprimare decât veniturile din arbitraj, deoarece piața serviciilor auxiliare este limitată de necesarul operatorului de sistem. În schimb, pe măsură ce crește ponderea energiei regenerabile, nevoia de flexibilitate și diferențele intra-zilnice de preț vor continua să susțină oportunitățile de arbitraj pentru activele de stocare.
Dincolo de producție și stocare, unde vede ING cea mai mare nevoie și cel mai mare potențial de finanțare în eficiență energetică? Există apetit pentru proiecte dedicate consumatorilor industriali și comerciali – modernizarea proceselor, electrificare, producție proprie, cogenerare, management energetic, flexibilitate sau reducerea consumului – și ce dimensiune ori structură trebuie să aibă asemenea investiții pentru a deveni produse de finanțare atractive pentru bancă?
Eficiența energetică este o componentă importantă a tranziției energetice și face parte din aria de expertiză Energy a ING în România. Pe zona companiilor mari, ING acoperă domenii precum electricitate, eficiență energetică, petrol și gaze naturale și utilități, oferind soluții de finanțare de proiect, finanțarea capitalului circulant și a proiectelor de investiții, factoring, supply chain financing, plăți, administrarea lichidităților și managementul riscurilor.
Vedem potențial în proiectele care ajută companiile industriale și comerciale să își reducă consumul, să își îmbunătățească eficiența operațională și să își susțină tranziția către modele de business mai sustenabile. Pot intra aici investiții în modernizarea proceselor, electrificare, producție proprie de energie, cogenerare, management energetic sau soluții care aduc mai multă flexibilitate consumului.
La nivel local, ING România a mobilizat peste 810 milioane de euro pentru proiecte care susțin tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon în primul semestru al anului 2026.
Eficiența energetică este o componentă importantă a tranziției pentru companii. Ne uităm la proiecte care au o logică economică solidă, pot genera beneficii măsurabile și susțin reducerea consumului sau creșterea eficienței operaționale.
Pentru ca astfel de investiții să fie atractive din perspectiva finanțării, este important să existe o logică economică solidă, beneficii măsurabile și un model financiar clar. Nu există o dimensiune unică aplicabilă tuturor proiectelor. Analiza depinde de companie, de tipul investiției, de economiile generate și de capacitatea proiectului de a susține rambursarea finanțării.
România rămâne o piață atractivă pentru investițiile în energie regenerabilă, dar maturizarea pieței aduce și o disciplină mai mare în structurarea proiectelor. Pentru finanțare, nu este suficient ca un proiect să fie relevant din perspectivă tehnologică. Este nevoie de sponsori cu experiență, riscuri bine înțelese, structuri contractuale solide și cash-flow-uri suficient de predictibile. ING continuă să susțină proiecte care contribuie la tranziția energetică și la obiectivele de sustenabilitate, în România și la nivel internațional.
Despre Schneider Electric
Schneider Electric creează impact prin maximizarea valorii energiei și resurselor, conectând progresul cu sustenabilitatea. Suntem un lider global în electrificare, automatizare și digitalizare, oferind soluții IoT bazate pe AI pentru industrii inteligente, infrastructură, centre de date și clădiri.
Cu 150.000 de angajați în peste 100 de țări, promovăm diversitatea și inovarea. Schneider Electric România, cu 27 de ani de activitate și peste 300 de angajați, coordonează operațiuni în Armenia și Moldova și oferă suport în 17 limbi pentru 26 de țări prin Bucharest Hub.
