Ministerul Energiei lucrează la instrumente prin care sprijinul public să fie orientat nu doar către construirea unor capacități, ci către serviciile pe care acestea le pot aduce sistemului, de la inerție și stabilitate până la adecvanță. O schemă pentru hidrocentralele cu acumulare prin pompaj este deja în pregătire, a spus Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, în cadrul atelierului „Adecvarea sistemului energetic într-un context climatic în schimbare”. Conversația a avut loc în cadrul conferinței de lansare a Codul de bune practici in Regenerabile, ediția 2026, organizat de RWEA și RPIA. Dialogul moderat de Gabriel Avăcăriței a urmărit impactul schimbărilor climatice, al datelor și al noilor surse de flexibilitate asupra operării și adecvanței sistemului energetic.
Sprijin pentru serviciile oferite sistemului
Direcția descrisă de Elisei mută accentul de la finanțarea simplă a unei tehnologii către valoarea pe care aceasta o poate aduce funcționării sistemului. Pentru hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, criteriile pot include contribuția la inerție, stabilitatea rețelei și adecvanță, nu doar oportunitatea de a cumpăra și vinde energie în momente diferite.
„Lucrăm acuma la o schemă de ajutor de stat pentru centrale hidroelectrice, acumulare pompaj”, a spus Elisei. El a explicat că ministerul analizează cum poate fi recompensată o unitate care contribuie efectiv la stabilitatea sistemului. Într-o asemenea abordare, sprijinul public ar urma semnalul nevoilor tehnice, iar Transelectrica ar avea un rol firesc în identificarea serviciilor necesare și, eventual, în administrarea mecanismelor asociate.
Necesitatea unor astfel de instrumente pleacă și de la o limită a actualei funcționări a pieței: disponibilitatea tehnică a unei centrale nu înseamnă automat că ea va produce atunci când sistemul are nevoie. Participarea la piață este voluntară, iar deciziile de operare și de investiție depind de profitabilitatea unității.
Pentru adecvanță, diferența este esențială. Sistemul poate avea nevoie de o anumită resursă într-un moment critic, însă proprietarul trebuie să aibă și motivația economică pentru a o pune la dispoziție. De aici rezultă nevoia unor mecanisme care să remunereze explicit serviciile utile sistemului, nu doar energia produsă sau capacitatea instalată.
Modelele și politica energetică trebuie adaptate la riscul climatic
Pentru Elisei, adecvanța nu poate fi tratată numai prin noi capacități și mecanisme de piață. Modelele există deja, inclusiv la nivel european, însă esențială este calitatea ipotezelor și calibrarea lor la particularitățile României. Datele privind schimbările climatice, hidraulicitatea, perioadele de mentenanță, disponibilitatea capacităților și posibilitatea efectivă de a importa energie trebuie să intre într-o evaluare care reflectă cât mai bine condițiile reale de funcționare a sistemului.
Aceeași abordare trebuie extinsă către investiții și infrastructură. Elisei a indicat nevoia de a introduce mai clar reziliența în planificarea rețelelor, de a gestiona strategic resursa hidro, care are și alte utilizări decât producția de energie, și de a corela dezvoltarea regenerabilelor cu investițiile în rețea și cu resursele care pot susține sistemul în perioade dificile. În opinia sa, deciziile de investiții depind în final de cadrul de piață, de reglementare și de instrumentele economice disponibile, ceea ce face necesară o coordonare mai largă între instituții, inclusiv cu Ministerul Finanțelor.
Elisei a dus concluzia și în zona instituțională: schimbările climatice nu mai pot rămâne o temă separată de politica energetică, în condițiile în care influențează producția hidro, consumul, funcționarea rețelelor și necesarul de capacități de rezervă. În această logică, el a susținut că România are nevoie de un minister al energiei și schimbărilor climatice și de mai multă capacitate instituțională dedicată integrării riscului climatic în deciziile energetice.
Codul de bune practici în regenerabile este o inițiativă a RWEA și RPIA. Cea de-a treia ediție, realizată în 2026 cu implicarea Energynomics, a beneficiat de contribuția partenerilor AI Clearing, Alerion, CMS, DLA Piper, Enercon, Enery, Enevo, Eximprod, GE Vernova, Monsson, Nordex, Nyerges and Partners, OX2, Parapet, Raiffeisen, REIB, Scatec, TDP, Vestas și Waldevar. Codul a fost lansat pe 1 octombrie, în cadrul unei conferințe desfășurate la București, și este disponibil gratuit, inclusiv în format electronic.