Băncile finanțează proiecte de energie din surse regenerabile pe perioade de până la 20 de ani fără să știe cum vor arăta piețele energiei peste câțiva ani, motiv pentru care finanțatorii cer ipoteze prudente, validare independentă și marje de siguranță suficiente, a spus Oana Mogoi, Sector Head Energy la ING Bank România, la Romanian BESS on the Fast Track, un atelier organizat de Energynomics.

„Ipotezele pe care le luăm în calcul trebuie validate de consultanți independenți”, a spus Mogoi.

ING a început să finanțeze proiecte de stocare pe piețe de energie mature și și-a extins activitatea în alte țări pe baza lecțiilor învățate acolo. Pe piețele respective, a spus ea, saturarea împinge bateriile de la unul sau două cicluri pe zi spre patru, unele proiecte întâmpină probleme deoarece piața de „ancillary services” nu este întotdeauna pe deplin înțeleasă, crește interesul pentru venituri contractate în locul celor merchant, iar unii operatori de optimizare mici, aflați la început de drum, nu au reușit să livreze ceea ce au promis.

Riscurile urmărite de finanțatori

Accesul la rețea este un risc cu impact ridicat, pentru că fără racordare nu există proiect, dar probabilitatea ca acesta să se materializeze este redusă din perspectiva finanțatorilor: finanțarea este acordată în etapa ready-to-build, când contractul de racordare și garanțiile aferente sunt deja în vigoare și confirmate de consultanți independenți.

Saturarea pieței, limitarea producției și riscul merchant cântăresc mai mult. Veniturile merchant sunt dificil de estimat, iar prognozele consultanților se schimbă în fiecare trimestru, a spus Mogoi. „Chiar nu știm cum vor arăta piețele energiei peste câțiva ani, iar noi acordăm finanțări pe 20 de ani.”

În urmă cu 15 ani, când au fost finanțate pentru prima dată proiectele regenerabile din România, preocuparea era producția estimată, care s-a dovedit destul de predictibilă. Nimeni nu anticipa prețuri negative, capture prices mult sub media pieței sau schimbări de reglementare, și-a amintit ea. Fără marje de siguranță suficiente sau fără o înțelegere comună între bancă și sponsorul proiectului, este puțin probabil ca finanțatorul și investitorul să ajungă la un punct de echilibru.

Un plan prudent și câtă datorie poate susține

O abordare prudentă pornește de la propriul plan de afaceri al sponsorului, care nu ar trebui să se bazeze pe ipoteze optimiste. Structura finanțării este apoi adaptată pieței, proiectului și ponderii veniturilor contractate, iar modelul trebuie să poată susține datoria în mai multe scenarii de senzitivitate.

Întrebată câtă finanțare prin credit poate atrage un proiect, Mogoi a spus că un contract de tolling poate susține până la 80% în Olanda. „În România s-ar putea să nu putem ajunge la acest nivel, dar aș spune că 70-75% ar putea fi posibil dacă tolling-ul acoperă totul și dacă contrapartea din contract este bancabilă și are rating investment grade”, a spus ea. În cazul unui preț minim garantat sau al unui mecanism de împărțire a veniturilor, nivelul este mai apropiat de 60%.

ING preferă activele co-located. Componenta solară sau eoliană trebuie să aibă contractată cel puțin 70% din producție, în timp ce bateria poate rămâne merchant, cu o maturitate mai scurtă a finanțării și un grad de îndatorare de cel mult 60%.

„În cele din urmă, aproape toți investitorii vor găsi o modalitate de a-și finanța proiectele, dacă proiectele sunt bune”, a spus Mogoi.

Romanian BESS on the Fast Track a fost organizat de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: Elektra Renewable Support, ADEX Energy, Adrem Asset Management, BLU Capital, Dongfang Electric, Electroalfa, Enery, Enexus, Gotion, ING Bank, Marsh Romania, Softenerg WEBUS 4 ENERGY.