Într-un comunicat de presă, Bursa Română de Mărfuri enunță și argumentează 4 “efecte evident negative” ale Ordonanței de Urgență 153/2022. Prezentată drept un mecanism de control al crizei energetice din România, cea mai recentă inițiativă legislativă a Guvernului riscă să producă “efecte ireversibile pe termen mediu și lung”, susține Bursa Română de Mărfuri (BRM).

OUG 153/2022 a intrat în vigoare pe 11 noiembrie și urmează să fie validată printr-un vot în Parlament. Surse citate de G4Media.ro afirmă că măsurile introduse sunt analizate la Bruxelles, iar Comisia Europeană ar urma să decidă în câteva luni dacă acestea sunt conforme sau nu cu legislația europeană.

 

Context

“Criza energetică cu care se confruntă Europa în ansamblu, este recunoscut, are ca principale cauze obiective războiul din Ucraina, politica de asigurare nediversificată a resurselor de către principalele economii europene, abandonarea bruscă a tehnologiilor convenționale determinată de politicile de protecție a mediului”, sintetizează comunicatul BRM. Textul contestă identificarea de către autorități a mecanismelor economiei de piață ca responsabile pentru criză. ”Problemele structurale ignorate ale sistemului energetic s-au accentuat de-a lungul timpului, iar incapacitatea celor responsabili în a le rezolva împiedică în continuare atenuarea consecințelor influențelor externe și constituie adevărata cauză a acutizării perioadei de criză parcursă în prezent. În particular, în România ultimilor 32 de ani, nicio investiție nouă în producția de energie electrică nu a fost finalizată de către statul român, resursele substanțiale de gaze naturale sunt neatinse, iar rețelele de termoficare prezintă în continuare pierderi mai mari de 50%.”

Potrivit BRM, prin taxele și accizele menținute în continuare la aceleași niveluri, statul pare a fi principalul câștigător al măsurilor de plafonare și compensare introduse în 2022 – OUG 119, OUG 27, OUG 153. În același timp, au fost prezentați “alți presupuși vinovați”, precum traderii, producătorii de energie electrică, furnizorii și operatorii de piață privați.

 

Eliminarea de pe piață a traderilor

“Prin impunerea unei marje de 2%, marjă ce nu poate acoperi costurile financiare, de personal sau operațiunile transfrontaliere”, autoritățile au eliminat traderii de pe piață, reclamă BRM. „Piețele au fost practic anihilate, iar operațiunile de import sistate. În acest timp, piețele externe, urmare tot a funcționării blamatelor mecanisme de piață, au cunoscut deja reduceri de prețuri de până la zece ori în cazul gazelor naturale, lucru de care în noile condiții nu s-a putut profita.”

 

Sunt amenințate investițiile viitoare

Ultima inițiativă legislativă a avut ca țintă producătorii de energie electrică, continuă BRM, cărora li s-a instituit un plafon de 450 lei/MWh, “plafon la jumătate față de cel menționat în Regulamentul UE 1854/2022. În noile condiții, repetându-se greșeli din trecut, investițiile viitoare sunt greu de întrevăzut, efectele pe termen lung fiind în fapt cele nedorite.”

 

OUG 153/2022 încalcă principiile și textele normative naționale și europene

Sistemul de achiziții centralizate introdus prin OUG 153 “ne reîntoarce periculos în perioada economiei centralizate”. Potrivit BRM, „Regulamentul UE invocat greșit ca justificare se referă într-adevăr la achiziții centralizate, dar unele în regim voluntar, prin achiziții competitive, la prețuri de piață, din surse externe. Așa cum este însă redactată, Ordonanța nr.153/2022 încalcă principiile și textele normative naționale, Constituția țării care statuează faptul că în România funcționează o economie de piață, tratatele, directivele și regulamentele europene. Astfel, chiar Regulamentul UE 2022/1854, invocat și citat copios în preambulul Ordonanței, menționează că măsurile pe care le iau statele membre nu trebuie să denatureze funcționarea piețelor angro de energie electrică și nici formarea prețurilor pe aceasta. Ori, piața angro acum în România dispare, de vreme ce va exista un singur cumpărător de la producători și un singur vânzător – același! – către furnizori, iar toate operațiunile au loc la un preț fix.

 

OUG discriminează Bursa Română de Mărfuri

Prin nominalizarea directă, fără criterii și fără derularea unui proces de selecție, a achizitorului și apoi vânzătorului unic pe așa-zisa ”piață” de energie electrică românească, în persoana operatorului de piață de stat, “Bursa Română de Mărfuri, la rândul său operator de piață de energie autorizat, este ignorată și discriminată, iar măsura evident nelegală, pe lângă prejudiciile morale, aduce companiei noastre importante prejudicii materiale.”

Mesajul public lansat de BRM identifică o serie de măsuri alternative de reducere a impactului crizei prețurilor la energie ignorate de autorități: nu se face nici acum identificarea corectă a consumatorilor realmente vulnerabili, economisirea nu este stimulativ încurajată, facilitățile fiscale sunt excluse din orice discuție, statul continuă să perceapă accize pe produsele energetice. “Mecanismele de piață sunt, așadar, anihilate și nu susținute, impunându-se chiar prin legislație practicarea de contracte negociate direct și eliminând astfel […] transparența și competiția din tranzacțiile cu produse energetice.

„Rezultatul este că piața este în prezent și mai debusolată, participanții sunt lipsiți de reacție și timorați de acuzațiile nefondate propagate prin toate mijloacele de comunicare. Eliminarea mecanismelor de piață, reintroducerea de monopoluri, nu conduc decât la descurajarea investițiilor, retragerea participanților și reducerea pieței la nivelul unui oligopol.”

Bursa Română de Mărfuri îndeamnă autoritățile să mențină “măsurile bune din noua legislație” și să le elimine pe cele cu efecte vădit negative […] „prin consultare și dialog real cu toate categoriile de participanți la piață”.