Excelență, sunteți ambasadorul Marii Britanii în România din 2014, cu doar câteva luni înainte de a ne alege un nou președinte aici. După acel moment, au urmat perioade turbulente, cu patru sau mai multe guverne în ultimii trei ani, cu schimbări semnificative în agenda și în sentimentele opiniei publice, cu proteste uriașe de stradă și tensiuni care uneori au părut să-i pună pe politicieni împotriva majorității partenerilor externi ai României și a reprezentanților acestora. Cum ați descrie țara pe care ați descoperit-o în ultimii trei sau patru ani?
Sunt încântat să fiu aici. Mi-a plăcut foarte mult timpul petrecut în România. Am călătorit mult prin țară și am întâlnit oameni care m-au întâmpinat peste tot cu o căldură incredibilă. Cred că România oferă numeroase oportunități; are una dintre cele mai rapide rate de creștere economică din UE, are un capital uman minunat, tineri calificați cu abilități lingvistice de prima clasă și una dintre cele mai rapide rețele de acces la internet de mare viteză din Europa, o locație geografică interesantă, o adevărată punte între UE și zonele amplasate mai la est.
Sunt și provocări. Când vorbesc cu investitorii britanici din România, una dintre preocupările cheie pe care le ridică întotdeauna este legată de legislația și regulile care se schimbă rapid. Cred că predictibilitatea mediului de afaceri este un factor foarte important. Legat de corupție, cred că România a făcut eforturi foarte importante de la aderarea la UE, în 2007. Cel mai recent raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare, care tocmai ce a fost publicat în această săptămână, arată că încă mai este de lucru în acest domeniu. În fine, încă o provocare constă în faptul că infrastructura din România, în special drumurile și căile ferate, nu se ridică la înălțimea celor din Europa.
Credeți că această etichetă de „țară emergentă” este în continuare una care descrie corect România?
Cred că etichetele sunt, în mod inevitabil, întotdeauna ușor caricaturale, dar cu siguranță folosim această descriere de „Europă emergentă” pentru a ne referi la piețele din Europa Centrală care au ritmuri de creștere mai mari decât cele din restul UE. O folosim cu o conotație pozitivă, ca un mijloc de promovare a acestei regiuni, pentru a încuraja investitorii să se gândească la această regiune, pentru că sunt provocări, dar există și multe oportunități.
Sunteți mulțumit de prezența economică britanică în România în momentul de față? Este această prezență aproape de potențialul pe care îl au relațiile economice dintre cele două țări?
Comerțul bilateral atinge aproximativ 4 miliarde de euro pe an și sunt încântat că a înregistrat o creștere de aproximativ 6,6% în primele 8 luni ale anului. Facem multe pentru a promova creșterea comerțului și pe viitor. De exemplu, Camera de Comerț Britanică din România și-a deschis primele birouri în afara Bucureștiului; are acum o sucursală în Cluj și o altă sucursală din Timișoara. Aceste lucruri reflectă faptul că Marea Britanie este interesată de dezvoltarea afacerilor din România în ansamblu, nu doar aici, în București.
În 2015, ne-ați onorat cu un discurs în deschiderea galei premiilor energynomics. Vă mulțumim din nou pentru acest lucru și pentru perspectiva foarte competentă asupra industriei pe care ne-ați oferit-o! Care este înțelegerea Excelenței Voastre, acum, cu privire la sectorul energetic din România și tendințele din prezent?
Cred că în multe privințe, deși există o mulțime de diferențe, mixul energetic de aici nu este atât de diferit față de cel din Marea Britanie. În ambele țări cărbunele a fost foarte important în trecut, dar, evident, acum este în declin. Regăsim în ambele țări resursele de hidrocarburi offshore, un angajament clar față de sectorul nuclear ca parte a mixului de energie, precum şi un interes puternic față de sursele regenerabile de energie. În ceea ce privește viitorul, cred că România se confruntă cu unele provocări. Desigur, este o țară în dezvoltare, după cum am subliniat, PIB-ul este în creștere, așteptările sunt în creștere, de aici o creștere a cererii de energie. Iar aceasta se lovește de provocările legate de infrastructura îmbătrânită, în aproape toate sectoarele energetice, inclusiv în domeniul încălzirii centralizate, de exemplu. Tot o provocare este și realizarea interconectării regionale, ca parte a UE.
Toate acestea sunt arii în care Marea Britanie este foarte bine plasată pentru a susține ambițiile României și suntem foarte dornici să o facem. De aceea este important să asigurăm un mediu previzibil pentru investitori, dar există cu siguranță entuziasm în rândul firmelor britanice pentru a ajuta România să își atingă obiectivele energetice.
O țară atât de puternică în ceea ce privește energia, Marea Britanie pare foarte departe de România, mai departe decât ar sugera-o doar geografia. Care sunt sectoarele energetice în care expertiza și tehnologia britanică s-ar putea dovedi utile în România?
Cred că Marea Britanie are câte ceva de oferit în mai toate domeniile. Să mă refer doar la câteva exemple: în industria nucleară, Marea Britanie nu deține un anume tip de reactoare, ci are la dispoziție capabilități de lucru cu toate tipurile de reactoare. Este o industrie bine dezvoltată în Marea Britanie, de-a lungul timpului, întrucât noi am construit primul reactor comercial în urmă cu 60 de ani. Sunt reactoare foarte noi, construite recent, și avem companii puternice în aproape orice sector. Deci, dacă România vrea construcții noi, precum reactoarele Cernavodă 3 și 4, sau să extindă durata de funcționare la Cernavodă 1 sau 2, sau dacă vorbim despre managementul deșeurilor sau dezafectarea reactoarelor nucleare, Marea Britanie are multe de oferit.
Cadrul legislativ și fiscal britanic pentru industria de petrol și gaze este unul dintre cele mai flexibile din lume și, în acest sens, ar putea fi un bun exemplu pentru România, care de atâția ani caută un echilibru adecvat între beneficiile statului și constrângerile economice resimțite de investitori. Domnia voastră aveți o experiență bună și în Asia Centrală, o altă regiune în care hidrocarburile joacă un rol foarte important. Cum vedeți că își joacă România cartea resurselor sale naturale?
Cu siguranță, hidrocarburile pot fi identificate drept un alt sector puternic al Marii Britanii și cred că putem sprijini România. Există potențial în România pentru dezvoltarea offshore a hidrocarburilor, în special a gazelor naturale, iar Marea Britanie dispune de o vastă experiență în dezvoltarea resurselor din Marea Nordului, precum și în exploatarea câmpurilor mature onshore. Ceea ce este cu adevărat important în realizarea acestor proiecte provocatoare este asigurarea unui cadru juridic și de reglementare care să intereseze investitorii. Desigur, orice stat trebuie să-și protejeze interesele. Totodată, ținând cont de faptul că prețurile la hidrocarburi au coborât mult, cred că pentru a atrage investitorii trebuie să prezinți o ofertă clară, previzibilă și convingătoare, care să permită companiilor să investească.
Ați văzut așa ceva în România recent?
Cred că nu am văzut un număr mare de companii venind înspre acest sector.
Sunt oameni care se tem că România ar putea să se îndepărteze de Uniunea Europeană (și valorile ei), vrăjită de ideologii iliberale, de frici sau de câștiguri pe termen scurt. În același timp, Marea Britanie se apropie cu fiecare zi de momentul ieșirii oficiale din UE. Ce înseamnă Brexitul prin raportare la valorile UE? Ce înseamnă Brexitul din perspectiva compatibilității instituționale dintre companiile de pe cele două maluri ale Canalului Mânecii?
Referendumul din iunie 2016 a fost un vot democratic foarte clar, cu o prezență foarte mare a cetățenilor. Majoritatea a votat să părăsim UE și acesta este lucrul pe care îl facem. Primul-ministru, Theresa May, a precizat că părăsirea UE înseamnă părăsirea pieței unice și ieșirea de sub jurisdicția Curții Europene de Justiție. Dar nu plecăm din Europa, rămânem o țară europeană și rămânem aproape de prietenii noștri din Europa. Vrem să dezvoltăm un parteneriat profund și special cu România și cu alți parteneri europeni. Ceea ce înseamnă, de exemplu, că încercăm să construim relații viitoare care să implice comerțul liber, cu restricţii minimale. Toate valorile noastre rămân exact la fel.
Totuși, vedeți eventuale probleme, după Brexit, în ceea ce privește relațiile instituționale cu companiile sau autoritățile locale?
Cred că, lucrând cu bună-credință, vom căuta să dezvoltăm legăturile dintre noi. Am fost în Constanța săptămâna trecută și am vorbit despre calea ferată care leagă Dunărea cu Marea Neagră, construită între anii 1857 şi 1860, cu investiții britanice. Calea ferată contribuia la asigurarea exportului de cereale din câmpurile românești, dar, în plus, a avut ca efect dezvoltarea portului Constanța, care înainte de calea ferată era doar un sătuc. Relațiile dintre noi au fost strânse și productive în anii 1850, în perioadele istorice care au urmat și vor continua să fie la fel de strânse și de productive pentru ambele părți vreme de mulți ani de acum înainte.
_____________________________________________
Interviul a apărut iniţial în numărul din decembrie 2017 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.