Acasă » Interes general » Legea anti-plastic nu prevede în România acordarea unei perioade de tranziție pentru comercianți

Legea anti-plastic nu prevede în România acordarea unei perioade de tranziție pentru comercianți

22 septembrie 2021
Interes general
Energynomics

România a transpus Directiva europeană privind limitarea fabricării de produse din plastic, în special a celor de unică folosinţă, cu două luni întârziere faţă de termenul-limită, iar prevederile prezintă o serie de lacune, precum lipsa acordării unei perioade de tranziţie pentru comercianţi, susţin specialiştii Deloitte România.

Potrivit lui Adrian Teampău, director Taxe Indirecte la Deloitte România şi a lui Ovidiu Bălăceanu, senior Managing Associate, Reff & Asociaţii – Deloitte Legal, prevederile privind majoritatea contravenţiilor urmează să se aplice în România începând cu data de 29 septembrie 2021.

„Actul normativ respectă, în linii mari, direcţiile trasate de directiva europeană, în special cu privire la produsele vizate, dar prezintă anumite lacune care trebuie clarificate prin normele de aplicare sau chiar prin acte normative de modificare. Printre acestea se numără lipsa acordării unei perioade de tranziţie pentru comercianţi, în cazul obligaţiilor care impun o pregătire prealabilă. De exemplu, legislaţia impune operatorilor care introduc pe piaţă anumite produse din plastic de unică folosinţă (paharele pentru băuturi şi unele recipiente pentru alimente) obligaţia de a reduce treptat consumul, începând cu 2023, astfel încât în 2026 să înregistreze o diminuare cumulată de 20% faţă de cantitatea introdusă pe piaţă în 2022. Chiar dacă primul prag minim de reducere (5%) se aplică în 2023, legislaţia impune operatorilor care comercializează cu amănuntul astfel de produse sau care le utilizează pentru comercializarea propriilor produse două obligaţii dificil, dacă nu imposibil de respectat pe termen scurt, fără o perioadă de tranziţie sau fără a lega expres aplicabilitatea acestor obligaţii de primul termen de reducere a consumului (2023)”, se arată în materialul de opinie al Deloitte România.

Potrivit sursei citate de Agerpres, actul normativ introduce şi alte obligaţii complexe şi neclare în anumite situaţii pentru societăţile comerciale active în domeniu, astfel că autorităţile trebuie să elaboreze legislaţia secundară, în aşa fel încât să clarifice din timp toate aspectele care ridică semne de întrebare, pentru a se asigura că operatorii îşi înţeleg în mod corect, complet şi la timp obligaţiile.

„Practica a demonstrat că legislaţia neclară atrage deseori interpretări divergente chiar din partea instituţiilor statului. Din aceste considerente, trebuie să existe consultări publice organizate din timp, în care să se dezbată toate aspectele neclare indicate de populaţie, organizaţii neguvernamentale şi mediul de afaceri. Aşadar, poluarea cu plastic este incontestabil o problemă tot mai gravă la nivel global, iar măsurile de combatere trebuie să fie ferme şi asumate de toate naţiunile lumii. Însă în acest demers trebuie să se prezinte şi soluţii pentru firmele implicate, dar şi pentru consumatorii finali, pentru care produsele de unică folosinţă au devenit o obişnuinţă în ultimii ani. În plus, nu trebuie neglijat aspectul legat de materia primă din care urmează să fie fabricate multe dintre produsele care le vor înlocui pe cele din plastic, respectiv lemnul sau porumbul, având în vedere că sunt resurse epuizabile şi trebuie evitată risipa”, notează cei doi specialişti.

Autor: Energynomics

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *