România a intrat, oficial, în stagflație, cu o stagnare a activității economice în 2026 și cu o inflație care continuă să afecteze puternic consumul și competitivitatea economică, arată o analiză Frames. Consumul a scăzut cu 2,5%, iar economica s-a contractat cu 0,7% în primul semestru.

Estimările privind creșterea prețurilor în zona de energie din această toamnă (curent, gaze, gigacalorie, apă) riscă să prelungească acest îngheț economic până în al doilea semestru din 2027, arată analiza. Singura veste bună este că economia supraviețuiește tuturor provocărilor, reziliența mediului de business fiind una remarcabilă având în vedere condițiile de business, de la fiscalitatea impredictibilă la inflația ridicată, dinamica negativă a vânzărilor și accentuarea blocajului financiar.

Comunicatul Institutului Național de Statistică publicat luni, 7 septembrie, aduce prima variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul al doilea și confirmă estimarea-semnal din august. Titlul oficial este neutru: PIB-ul a rămas nemodificat față de trimestrul precedent. Cifra din spatele lui nu este.

Economia românească a produs în trimestrul II 2026 un PIB de 494,4 miliarde de lei pe seria brută, cu 10,8% mai mult în termeni nominali decât în trimestrul II 2025. În termeni reali, a produs cu 0,4% mai puțin.

„Diferența dintre cele două cifre — deflatorul PIB, care a fost de 11,2% — este definiția tehnică a stagflației. Toată creșterea aparentă a economiei este preț. Nimic din ea nu este volum”, arată analiza think tank-ului Frames.

Pe semestru, imaginea este identică: PIB nominal de 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste semestrul I 2025, dar în scădere reală cu 0,7%. Iar pe seria ajustată sezonier, care elimină efectele de calendar și este seria pe care o citesc analiștii pentru trend, contracția anuală este de 2,0% în trimestrul II și de 1,6% pe semestru.

Trei trimestre fără creștere

Cel mai util tabel din comunicat nu este cel cu titlul, ci seria ajustată sezonier comparată cu trimestrul precedent. Ea arată 98,1 în trimestrul IV 2025, 99,9 în trimestrul I 2026 și 100,0 în trimestrul II 2026. Tradus: o cădere de 1,9% în ultimul trimestru al anului trecut, una de 0,1% la începutul acestui an și o stagnare perfectă în trimestrul al doilea.

Cumulat, nivelul real al economiei este cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul III 2025.

România nu a intrat tehnic în recesiune — pentru asta ar fi fost nevoie de două trimestre consecutive de scădere trimestrială, iar trimestrul II a evitat asta la limită, prin zero. Dar nu a mai crescut de un an.

Comparația cu anul trecut este brutală. În 2025, indicii anuali pe seria brută arătau 100,6, 102,5, 101,3 și 98,8. În 2026: 98,5 în trimestrul I și 98,1 în trimestrul II. Punctul de ruptură a fost trimestrul IV 2025, adică exact momentul în care pachetul de consolidare fiscală — majorarea TVA, creșterea accizelor și eliminarea plafonării la energie — a început să producă efecte.

Unde s-a rupt economia

Comunicatul INS permite, pentru prima dată în acest an, o citire pe ramuri. Contribuțiile la modificarea PIB în semestrul I sunt sistematic negative acolo unde ponderea este mare.

„Cea mai grea lovitură vine din blocul comerț cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, hoteluri și restaurante — 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul său de activitate a scăzut cu 3,9%, ceea ce a tăiat 0,9 puncte procentuale din PIB. Este sectorul care ține direct de consumul populației și de circulația mărfurilor”, spun experții de la Frames.

Industria, cu 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volum și a scăzut PIB-ul cu încă 0,5 puncte. Informațiile și comunicațiile, sectorul pe care România îl invocă de un deceniu ca motor al modernizării, au pierdut 3,5% din volum. Tranzacțiile imobiliare au pierdut 4,5%. Administrația publică, învățământul și sănătatea, luate împreună, au pierdut 1,7% — efect direct al restrângerii cheltuielilor publice.

Pe partea pozitivă rămân trei ramuri, toate cu pondere mică. Construcțiile au crescut cu 12,3% în volum și au adăugat 0,7 puncte procentuale, dar cântăresc doar 6,2% din PIB. Activitățile de spectacole, culturale și recreative au urcat cu 11,7%, cu o pondere de 4,3%. Agricultura a crescut cu 3,5%, cu o pondere de 1,7%.

„Aritmetica este fără scăpare: valoarea adăugată brută totală a scăzut cu 1,0 punct procentual. Ceea ce a limitat contracția PIB-ului la 0,7% au fost impozitele nete pe produs, care au adăugat 0,3 puncte. Cu alte cuvinte, o parte din diferența dintre o economie care scade cu un procent și una care scade cu șapte zecimi vine din faptul că statul a colectat mai mult, nu din faptul că economia a produs mai mult”, arată analiza.

Consumul s-a rupt, investiția publică ține economia pe linia de plutire

Potrivit analizei Frames, pe partea de utilizări, tabloul este și mai clar. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care reprezintă 61,2% din PIB, a scăzut în volum cu 2,5% și a tăiat singură 1,5 puncte procentuale din PIB. În trimestrul II, contribuția ei negativă a urcat la 1,9 puncte. Este cea mai severă contracție a consumului privat din ultimul deceniu în afara anului pandemic.

În oglindă, formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum și a adăugat 2,4 puncte procentuale, iar în trimestrul II singur, 4,1 puncte. Consumul colectiv efectiv al administrațiilor publice a urcat cu 6,0%. Investiția publică și cheltuiala colectivă a statului sunt, practic, singurele componente care mai împing economia în sus.

Numai că efectul lor a fost aproape integral anulat de variația stocurilor, care a scăzut PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale pe semestru și cu 2,0 puncte în trimestrul II. Companiile își consumă stocurile în loc să producă — semnalul clasic al unei economii în care cererea s-a oprit brusc și producătorii nu mai reînnoiesc.

Exportul net a mai tăiat 0,1 puncte, importurile crescând cu 1,6% în volum față de 1,3% la exporturi. Balanța comercială rămâne un deficit structural de aproape 50 de miliarde de lei numai în șase luni.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.