Acasă » Opinii » Greenpeace: Taxonomia UE ne blochează în era combustibililor fosili

Greenpeace: Taxonomia UE ne blochează în era combustibililor fosili

8 aprilie 2022
Interes general
energynomics

La începutul lunii februarie 2022, Comisia Europeană și-a prezentat oficial propunerea de etichetare a gazului și a energiei nucleare ca activități economice considerate verzi și durabile în cadrul regulamentului de taxonomie.

Nici gazul fosil, deseori numit gaz natural, și nici energia nucleară nu sunt cu adevărat durabile sau verzi. Gazul fosil este acum responsabil pentru mai multe emisii decât cărbunele la nivelul UE, în timp ce industria nucleară încă nu a găsit o soluție pentru problema în continuă creștere a deșeurilor nucleare și nici pentru cea a siguranței reactoarelor în vreme de conflicte. Cu toate că această propunere a fost foarte dur criticată, nu doar de ONG-uri, ci și de mediul de afaceri și cel academic, ea a fost susținută public de președintele României, Klaus Iohannis, și de ministrul Energiei, Virgil Popescu.

În următoarele luni, membrii Parlamentului European vor avea ocazia să oprească acest plan, votând împotriva lui, după ce au fost excluși din procesul care a condus la această propunere.

Greenpeace face apel la membrii Parlamentului European să o respingă și să asigure o taxonomie adecvată scopului său, adică una menită să accelereze tranziția către neutralitate climatică prin orientarea investițiilor către soluții reale, cum ar fi sursele regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice.

Votul din Parlamentul European cu privire la taxonomie trebuie privit, în mod special, în contextul geopolitic din această perioadă și fără a pierde din vedere obiectivele de neutralitate climatică incluse în Pactul Verde European. Trebuie să reducem dependența de gaz în general, nu doar să ne gândim la înlocuirea gazului rusesc.

În întreaga lume, Greenpeace militează de mult timp împotriva gazului și a altor combustibili fosili, care sunt la originea crizei climatice, a poluării, a corupției și a conflictelor. Războiul din Ucraina este o altă, tulburătoare ocazie de a ne reaminti cât de important este ca liderii mondiali să ia în serios ruperea legăturilor noastre cu combustibilii fosili și să construiască un sistem energetic sigur pentru toți, bazat pe surse regenerabile. România și UE trebuie să treacă printr-o tranziție energetică, la un sistem bazat pe regenerabile, dar riscă să plătească pentru două tranziții – de la cărbune la gaz și, ulterior, printr-un alt efort, de la gaz la surse regenerabile de energie. Dacă începem să construim o nouă infrastructură pentru gazele fosile, practic ne sabotăm planul de tranziție energetică pe termen lung și vom rămâne blocați în era combustibililor fosili pentru și mai mult timp.

Pentru climă, gazul e noul cărbune

Gazul este un combustibil fosil care produce doar cu 40% mai puține emisii (gCO2e/kWh) decât cărbunele. În 2019, gazul fosil a fost responsabil pentru 7,62 miliarde de tone de emisii de dioxid de carbon la nivel global, ceea ce reprezintă 21% din toate emisiile de CO2. În Europa, gazul fosil din sectorul energetic este deja responsabil pentru mai multe emisii anuale de dioxid de carbon decât cărbunele.

Pe lângă emisiile de CO2 rezultate din arderea acestuia, extracția și transportul gazului sunt responsabile de emisii fugitive uriașe care produc o cantitate semnificativă de metan (2,64 miliarde de tone echivalent CO2 la nivel global, în 2016). Metanul este un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât CO2 în ceea ce privește „potențialul său de încălzire”. Pe o perioadă de 100 de ani, o tonă de metan generează de 28 până la de 34 de ori mai multă încălzire decât o tonă de CO2. Este și mai rău pe termen scurt, iar următoarele două decenii sunt cruciale pentru obiectivele noastre climatice și pentru șansele de a menține creșterea provocată de om a temperaturii sub 1,5 grade Celsius.

Dacă ne uităm la un orizont de timp de 20 de ani, metanul are un potențial de încălzire globală de 84 de ori mai mare decât CO2 (potrivit celui de-al 5-lea raport de evaluare al IPCC).

Scurgeri de gaz metan au fost identificate și în România, în urma investigației realizate în 2021 de organizațiile Clean Air Task Force (CATF) și 2Celsius. Organizațiile au folosit o cameră specială cu infraroșu capabilă să detecteze gazul invizibil ce scapă din infrastructură învechită a gazului din România. Rezultatele investigației au arătat cum impactul industriei gazului asupra climei este subestimat în prezent – emisii invizibile de metan „scapă” din conducte de transport, recipiente de depozitare ruginite și din puțuri de extracție, chiar în zone populate.

Gazul e pur și simplu prea poluant și nesigur ca să constituie o resursă pentru tranziția energetică. România și Europa trebuie să-și accelereze planurile și să sară peste treapta „tranzitorie” numită gaz fosil.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din martie 2022 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.