Acasă » Electricitate » România a înregistrat o creștere de 131% a vânzărilor de vehicule verzi în 2021

România a înregistrat o creștere de 131% a vânzărilor de vehicule verzi în 2021

7 aprilie 2022
Electricitate
Bogdan Tudorache

România prezintă în continuare o tendință puternic ascendentă în ceea ce privește vânzările de vehicule cu propulsie electrică, cu un număr de 8.893 autovehicule noi pur electrice (EV) și hibride plug-in (PHEV) înmatriculate în 2021 – o creștere de 131% față de 2020, relevă studiul “Romanian E-mobility Index (REI 5), realizat de Roland Berger.

Ponderea vehiculelor electrice în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi aproape s-a dublat în 2021 față de 2020, atingând un nou record de 7.3% ceea ce poziționează România în fața unor țări precum Statele Unite, Japonia sau Coreea de Sud. Cu toate acestea, România rămâne sub piețele majore din Europa (care au atins un nivel mediu de 18% în aceeași perioadă) în ceea ce privește ponderea înmatriculărilor electrice, spun autorii studiului, Szabolcs Nemes, partener și Dragoș Fundulea, director în cadrul Roland Berger București.

Circa 1 din 3 modele de autovehicule disponibile în România este electric

Marii producători își diversifică portofoliul de autovehicule cu propulsie electrică și lansează variante PHEV ale modelelor populare pe combustie internă, precum și variante noi pur electrice. Astfel, oferta locală a crescut cu circa 30% față de 2020, ajungând la un total de aproximativ 125 de modele electrice (EV și PHEV). Dacia Spring a fost de departe cel mai popular model din 2021, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor de EV-uri, în ciuda lansării relativ târzii, cu primele livrări în octombrie. În segmentul PHEV, SUV-urile și vârfurile de gamă reprezintă majoritatea modelelor noi.

Szabolcs Nemes, Partener în cadrul Roland Berger București, consideră că tranziția către combustibili alternativi devine din ce în ce mai accelerată și evidentă. Decarbonizarea este un aspect pe care fiecare companie începe să îl includă în strategie. Contextul energetic amplifică și mai mult nevoia de limitare a dependenței de combustibili fosili, în timp ce consumatorii se îndreaptă mai mult spre produse și servicii mai sustenabile.

Oferta serviciilor alternative de mobilitate, în scădere pentru prima dată după 4 ani

În contrast, oferta de servicii de mobilitate alternativă a scăzut pentru prima dată din 2018, deoarece criza pandemică și provocările legate de cadrul legislativ au împins unii jucători să iasă de pe piață, conducând la consolidarea poziției celor rămași.

Toate segmentele s-au confruntat cu o scădere comparativ cu anul precedent, însă în zona de car sharing, jucătorii rămași s-au concentrat mai mult pe mașini electrice, menținând flota totală la un nivel similar anului precedent.

Implementarea infrastructurii de reîncărcare a încetinit

Ritmul anual de creștere a infrastructurii publice de încărcare a scăzut la circa 50%, față de aproximativ 70% în anii anteriori. Cu toate acestea, numărul stațiilor de încărcare s-a extins la aproximativ 1.000 de unități, 3 din 4 județe ajungând la peste 10 stații de încărcare fiecare.

Proporția stațiilor rapide este în continuă creștere: acestea au ajuns să reprezinte 1 din 3 stații existente. Dezvoltarea celor ultra-rapide (cu viteză de încărcare >150 kW), inexistente în România înainte de 2020, ia avânt, însă numărul acestora rămâne totuși limitat (circa 1% din total) în special datorită nevoilor momentan reduse pentru viteze foarte mari de încărcare și costurile asociate unor astfel de stații.

Se așteaptă ca inițiativele de finanțare planificate, cum ar fi Planul Național de Reziliență și Redresare, să stimuleze creșterea pieței de stații de încărcare în anii următori, îndeosebi susținută de autoritățile publice. În prezent, comercianții independenți (precum supermarket-urile) rămân categoria dominantă în cadrul infrastructurii de stații de încărcare.

Subvențiile guvernamentale au atins niveluri-record

Creșterea apetitului pentru vehicule mai sustenabile a determinat autoritățile să tripleze bugetul pentru programul guvernamental de stimulare Rabla Plus (inclusiv o alocare adițională în luna August), până la suma de 123 de milioane Euro. Pentru prima dată de la lansare, toate fondurile au fost complet epuizate până la sfârșitul anului.

Se așteaptă ca programul să sufere o serie de modificări care ar trebui să faciliteze procesul de radiere a vehiculelor vechi, foarte poluante, și înlocuirea acestora cu modele electrice.

Dragoș Fundulea, Principal în cadrul Roland Berger București, este de părere că vehiculele comerciale electrice au devenit o alternativă atractivă la cele convenționale în România, dovedind o eficiență a costurilor mai ales în mediul urban și semi-urban, în instanțe precum livrarea “last-mile”.

Autoutilitarele urbane – Candidat excelent pentru electrificare

Producătorii auto au lansat deja pe piața românească mai multe modele de utilitare electrice cu diferite volume de încărcare și capacități ale bateriilor, oferind pentru unele o autonomie de peste 300 km cu o singură încărcare. Analiza din cadrul studiului s-a concentrat pe vehiculele comerciale cu volume tipice de 10-20 mc și sarcini utile de până la aproximativ 2.000 kg.

Cu mai multe lansări planificate pentru perioada următoare și o presiune tot mai mare asupra modelelor pe combustie internă, utilitarele electrice se pot dovedi o alternativă potrivită pentru operatorii comerciali.

Față de vehiculele comerciale cu combustie internă, cele electrice prezintă o eficiență mai mare în scenariile tipice de utilizare urbană sau semi-urbană (adică un rulaj anual de până la 30.000 km), circulând adesea la viteze reduse și având opriri frecvente. Prin urmare, costul total de exploatare (TCO) al unei autoutilitare electrice care funcționează într-un astfel de scenariu este similar cu cel al uneia echivalente alimentată de motorină, chiar dacă prețul de achiziție este în prezent mai mare pentru modelul electric.

În afară de eficiența energetică îmbunătățită și costuri mai mici de întreținere, un rol important în obținerea unui cost total de exploatare similar îl joacă și stimulentele guvernamentale existente, care reduc prețul de bază cu 12-18%.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.