Acasă » Interes general » Energy Strategy Summit 2022: România are șansa enormă de a folosi fondurile europene

Energy Strategy Summit 2022: România are șansa enormă de a folosi fondurile europene

16 iunie 2022
Interes general
Bogdan Tudorache

Noile condiții de piață de după conflictul din Ucraina au inflamat și mai mult prețurile materiilor prime, iar unele investiții sunt greu de planificat, au declarat, pentru Energynomics, mai mulți investitori prezenți la Energy Strategy Summit 2022.

De exemplu, Complexul Energetic Oltenia are în derulare 10 proiecte majore, cele opt parcuri fotovoltaice fiind construite în colaborare cu OMV Petrom și Tinmar (câte 4 parcuri), iar proiectul de 800 MW de la Ișalnița aflându-se în perioada de relansare a cererii de ofertă. Dacă proiectele fotovoltaice nu par afectate de creșterile de prețuri ale materiilor prime, în schimb, proiectele pe gaz vor avea o structură modificată cu 10-15%, urmând ca structurarea să fie reglată în modulul de EPC, a declarat pentru Energynomics directorul de strategie și dezvoltare al CE Oltenia, Sorin Alecu.

În august noile vehicule speciale (SPV) vor lansa noile licitații pentru procesele EPC (Engineering, Procurement and Construction) pentru cele opt parcuri solare, iar punerea loc în funcțiune va avea loc în 2024.

”Sperăm ca EPC-urile pentru gaze să fie lansate la finalul anului sau începutul anului viitor”, a mai spus.

Totodată, creșterea prețurilor energiei și volatilitatea pieței fac imposibile investițiile în eolian, întrucât, pe de o parte, investitorii nu știu dacă un activ scump de azi va beneficia de prețuri mari și pentru câțiva ani, iar, pe de altă parte, investitorii preferă prețul de azi al pieței spot, în detrimentul unor contracte bilaterale cu preț fix (PPA) pe termen lung.

Dar va fi în stare sistemul să preia noul val de regenerabile? George Vișan, director al Transelectrica – Piețe Energetice, susține că da, și că nu numai operatorii de rețea, ci și distribuitorii trebuie să fie gata să preia regenerabile în rețea. Întrebat dacă în România există, însă, cerere/producție distribuită (demand-response), el a admis că aceasta este cvasi-inexistentă.

”România e pe unul din ultimele locuri în adoptarea de smart grids (rețele inteligente), iar componenta de transport și distribuție suferă, pentru că trebuie să acoperim pierderile de rețea”, spune Corneliu Bodea – CEO Adrem și președintele CRE. ”Problema e că rețelele de distribuție și transport sunt subdimensionate, iar proiectele verzi sunt amânate…Componenta de cost a energiei reactive devine importantă”, spune, la rândul său, Adrian Paraschiv, country manager la Photomate. 

”Speranța vine, însă, de la capitalul privat”, spune Bodea, a cărui concluzie e întărită și de Radu Mustață, Sales Director, Marsh& McLennan Companies.

”Percepția generală a investitorilor străini despre România e una pozitivă…Aproape fac abstracție de contextul regional dictat de războiul din Ucraina”, susține Radu Mustață, după ce Marsh a avut întrevederi cu peste 100 de investitori mari din diverse regiuni ale lumii pentru a promova vânzarea de proiecte energetice din România.

În același timp, experții constată o lipsă de coordonare între autorități și investitori.

”Nu am văzut o forță politică capabilă să ia această strategie energetică și să vadă dacă e ceva de capul ei și apoi să o implementeze. E o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene”, afirmă Cătălin Niță, director executiv, FPPG. Totodată, după izbucnirea conflictului din Ucraina, Uniunea, care se opunea gazelor și cărbunelui, și-a revizuit brusc linia directoare, ceea ce a dus și la adoptarea rapidă a Legii offshore, în doar trei săptămâni, în România. Există, însă, o lipsă de coordonare între diverse organe ale autorității și între autorități și investitori, iar asta duce la o întârziere în accesarea de fonduri europene – a fost una din concluziile primei zile a Energy Strategy Summit 2022.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.