Sari la conținut
Acasă » Interviuri » Electromobilitatea are nevoie de o strategie fiscală și de subvenționare multianuală

Electromobilitatea are nevoie de o strategie fiscală și de subvenționare multianuală

    20 martie 2026
    Interviuri
    Bogdan Tudorache

    Dan Lăzărescu, Reprezentantul Grupului Bosch în România, Director General Robert Bosch și Director al Centrului de Inginerie Bosch din Cluj

    Electromobilitatea are nevoie de mai mult decât subvenții punctuale: are nevoie de predictibilitate. România nu poate transforma acest sector într-un motor de creștere fără o strategie fiscală și de sprijin multianuală, care să dea încredere investitorilor și consumatorilor, afirmă Dan Lăzărescu, Reprezentantul Grupului Bosch în România, Director General Robert Bosch și Director al Centrului de Inginerie Bosch din Cluj, într-un interviu acordat Energynomics. El atrage atenția că infrastructura, birocrația și costul încărcării publice rămân obstacole decisive pentru adopția pe scară largă.

     

     

    Care ar fi, în scenariul optim, nivelul de adoptare al electromobilității pentru România anului 2030? Unde ne aflăm acum, și cât de departe suntem de acest scenariu?

    Un scenariu optimist pentru 2030 nu se măsoară neapărat într-un procent fix, ci în existența unui ecosistem funcțional și matur. Pentru Bosch, un scenariu de succes înseamnă o tranziție lină, care ia în considerare toți factorii: ecologici, economici și sociali. Suntem realiști: piața vehiculelor electrice, în special în Europa, crește mai lent decât se prognozase inițial, dar electromobilitatea este fără îndoială o piață de creștere pe termen lung și se află în centrul afacerii noastre. Noi, la Bosch, vedem electromobilitatea ca pe cea mai mare transformare din istoria industriei și nu doar că ne adaptăm, ci o modelăm activ printr-o strategie duală clară, concentrându-ne pe portofoliu și pe oameni.

    Pe partea de portofoliu, suntem deja în frunte. La nivel global, am lansat proiecte de propulsie electrică pe scară largă și, până în 2025, am fabricat peste 25 de milioane de componente pentru electromobilitate, de la eAxles la motoare electrice. În România, fabrica noastră de la Jucu produce deja unități de control electronice esențiale pentru mașinile electrice și hibride.

    Pe partea de personal, angajamentul nostru este la fel de puternic. Investim în competențele necesare pentru a conduce această transformare. În România, suntem pionieri în învățământul dual și avem parteneriate profunde cu universități de top pentru a cultiva talentele în inginerie, asigurându-ne că echipa noastră rămâne agilă și inovatoare.

    Cât de departe suntem de scenariul optim? Distanța este dată, în principal, de condițiile cadru externe. Vorbim aici despre dezvoltarea unei infrastructuri adecvate de stații de încărcare, despre extinderea rețelei electrice și de disponibilitatea energiei verzi la prețuri competitive. În viziunea noastră, pentru a atinge acest scenariu, este crucial ca autoritățile să ia în considerare impactul socio-economic al transformărilor și să susțină o abordare bazată pe neutralitate tehnologică, permițând mai multor soluții – inclusiv hibrizi avansați – să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu.

    Care ar fi modalitățile și condițiile prin care ar putea fi mai bine stimulate investițiile în electromobilitate?

    Pentru a transforma electromobilitatea dintr-o nișă într-un motor de creștere economică este nevoie de o viziune strategică națională, construită pe predictibilitate și competitivitate. Investitorii și consumatorii au nevoie, înainte de toate, de un cadru stabil. Episoadele de incertitudine, precum cele legate de programe de susținere a consumatorului din partea guvernului, trebuie înlocuite cu o strategie fiscală și de subvenționare multianuală, care să ofere încredere pe termen lung.

    În al doilea rând, trebuie să trecem de la o abordare cantitativă a infrastructurii la una calitativă. Problema nu este doar numărul de stații, ci și simplificarea birocrației pentru instalarea acestora și, mai ales, modernizarea rețelei energetice care să le susțină. În paralel, este esențial să adresăm costul ridicat al încărcării la stațiile publice, care, în prezent, poate anula avantajul economic al unui vehicul electric. Fără un preț competitiv la încărcare, adopția pe scară largă va rămâne un deziderat.

    Nu în ultimul rând, adevăratul succes pentru Europa și, implicit, pentru România va veni din stimularea producției locale, nu doar din consum. Politicile care favorizează un conținut local de componente și investițiile în cercetare și dezvoltare sunt cruciale. Astfel, România poate evolua de la o simplă piață de desfacere la un hub strategic de inovație și producție în lanțul valoric al electromobilității europene.

    Care sunt principalele investiții verzi ale grupului în România?

    Principalele noastre investiții verzi în România sunt, de fapt, aplicarea directă și concretă a strategiei noastre globale de sustenabilitate și se concentrează pe două direcții majore: producția proprie de energie curată și creșterea eficienței energetice în fabricile noastre. Un exemplu concret este instalarea de panouri fotovoltaice în locațiile din Cluj și Blaj, în urmă cu câțiva ani.

    În paralel, investim constant în măsuri de eficientizare energetică, precum modernizarea sistemelor de iluminat cu tehnologie LED, instalarea de soluții pentru monitorizarea consumului și sisteme care recuperează căldura de la compresoare pentru a produce apă caldă menajeră. Aceste măsuri duc la reduceri anuale semnificative ale consumului de energie și gaze naturale.

    Cum au evoluat principalele segmente de business / subsidiare ale Grupului în 2025 și cum vedeți evoluțiile principalelor segmente de piață ale grupului în România în 2026?

    Pentru Grupul Bosch la nivel global, 2025 a fost un an financiar deosebit de provocator. Veniturile din vânzări s-au menținut stabile la 91 de miliarde de euro, însă marja EBIT din operațiuni, de aproximativ 2%, a fost sub așteptări, reflectând un mediu economic slab și o presiune concurențială intensă. Evoluția a fost mixtă la nivelul sectoarelor noastre: după ajustarea la cursul de schimb valutar, sectorul Mobilitate a avut o creștere ajustată de 3,1%, Tehnologia Industrială a crescut cu 3,2%, iar Tehnologia pentru Energie și Clădiri a înregistrat o performanță notabilă, cu o creștere de peste 15%. Aceste rezultate subliniază necesitatea măsurilor pe care le luăm pentru a ne consolida competitivitatea, în linie cu strategia noastră 2030.

    În ceea ce privește România, deși prognoza pentru 2026 este una temperată din cauza contextului dificil al pieței, angajamentul nostru aici rămâne ferm și pe termen lung.

    Privind spre 2026, ne vom concentra pe dezvoltarea expertizei locale, cu accent pe inovație și sustenabilitate. Proiectele noastre prioritare continuă planul de acțiune pentru climă; am implementat deja proiecte de eficiență energetică în unitățile din Cluj și Blaj și producem deja aici energie verde prin panouri fotovoltaice. În paralel, ne concentrăm pe digitalizare, având planuri ambițioase pentru extinderea portofoliului de produse și a soluțiilor din sfera Industriei 4.0. Nu în ultimul rând, acordăm o atenție deosebită proiectelor educaționale, precum programele de Școală Duală și parteneriatele cu universități de top din țară, care sunt esențiale pentru viitorul nostru în România.

    Care a fost cea mai mare provocare pentru dumneavoastră, ca CEO, de la preluarea mandatului și până în prezent?

    Aș spune că cea mai mare provocare, dar și cea mai mare oportunitate, a fost preluarea mandatului într-un moment de ‘reașezare’ a întregii industrii. Nu vorbim doar de o singură dificultate, ci de o multitudine de provocări simultane: de la impactul evenimentelor externe asupra lanțurilor logistice, până la transformările profunde generate de digitalizare și electromobilitate, care uneori aduc cu sine decizii dificile.

    În acest context complex, prioritatea principală pentru mine a fost să consolidez sinergiile dintre toate diviziile noastre. Este esențial să acționăm ca un singur organism puternic și agil, deoarece România nu este doar o piață importantă, ci o componentă esențială a ecosistemului global Bosch. Angajamentul Grupului Bosch pentru țara noastră este unul semnificativ, demonstrat în cei peste 30 de ani de activitate. Scopul meu este să aplic experiența mea globală pentru a naviga eficient prin aceste transformări și a întări acest rol strategic al companiei în România, de la vânzări, producție și servicii, la cercetare și dezvoltare. Este o responsabilitate foarte mare, dar și un privilegiu să pot construi pe o fundație atât de solidă.

    Care sunt principalele elemente ale strategiei de sustenabilitate a grupului, pentru România?

    Strategia noastră de sustenabilitate este bazată pe un echilibru între responsabilitatea economică, ecologică și socială. Nu privim sustenabilitatea ca pe un obiectiv separat, ci ca o parte integrantă a modului în care operăm și inovăm.

    Elementele cheie ale acestei strategii se împletesc. În primul rând, acțiunea pentru protecția mediului se materializează prin eforturi continue de reducere a amprentei ecologice, investind în eficiența energetică a fabricilor și în producția proprie de energie regenerabilă. Aceste eforturi sunt strâns legate de dezvoltarea de tehnologii pentru un viitor sustenabil, unde contribuim activ la transformarea industriei prin soluții pentru electromobilitate și prin adoptarea principiilor economiei circulare.

    Însă, un element definitoriu pentru noi este angajamentul social și parteneriatul cu comunitatea. De peste 30 de ani, ne asumăm rolul de partener responsabil al societății românești, iar prin Fundația Bosch România investim constant în proiecte de educație, sănătate și sprijin social, demonstrând că, pentru noi, succesul pe termen lung este inseparabil de bunăstarea comunităților în care activăm.

    Autor: Bogdan Tudorache

    Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *