Răzvan Pârvulescu, Director Dezvoltare, Divizia Gaze Naturale, Hagag Energy
Piața regională a gazelor rămâne volatilă, după ce reducerea dependenței europene de Rusia a redesenat fluxurile comerciale, iar LNG a devenit esențial pentru echilibrarea pieței. Pentru România, valorificarea resurselor din Marea Neagră poate oferi un avantaj regional, dar trebuie susținută de investiții în infrastructură. „Gazele din Marea Neagră reprezintă un avantaj pe care puține state din regiune îl au”, spune Răzvan Pârvulescu, Director Dezvoltare, Divizia Gaze Naturale, Hagag Energy, într-un interviu pentru Energynomics.
Cum ați defini piața gazelor în 2026, în România și regional? Care sunt principalele mișcări și tendințe din piață și ce le determină?
Piața gazelor din România traversează un moment de transformare profundă. Perspectiva intrării în producție a proiectului Neptun Deep poate repoziționa țara noastră între principalii producători de gaze din regiune și poate schimba fundamental modul în care privim piața internă. Accesul la volume suplimentare importante ne oferă șansa de a evolua de la o piață preocupată în primul rând de acoperirea propriului necesar către un actor regional cu potențial de export. România pornește cu avantaje relevante: producție internă, capacități de transport și înmagazinare, precum și interconectări cu piețele din jur. Dezvoltate în continuare și utilizate eficient, aceste elemente pot consolida contribuția țării noastre la securitatea energetică a Europei Centrale și de Sud-Est. În același timp, piața regională rămâne volatilă. Reducerea dependenței europene de gazul rusesc a redesenat fluxurile comerciale, iar gazul natural lichefiat a devenit esențial pentru echilibrarea pieței continentale. În consecință, prețurile și disponibilitatea gazelor vor continua să fie influențate de evoluții geopolitice și comerciale din afara României.
Una dintre tendințele majore este creșterea valorii strategice a infrastructurii. Disponibilitatea resursei nu este suficientă; aceasta trebuie transportată, distribuită, stocată și comercializată eficient. România păstrează un potențial semnificativ în distribuție, inclusiv în numeroase localități în care rețelele lipsesc sau gradul de conectare este redus. Programele de investiții publice accelerează extinderea infrastructurii și creează oportunități pentru operatorii capabili să dezvolte și să administreze proiectele în mod eficient.
Din această perspectivă, 2026 este un an de tranziție și pregătire. Următorii ani vor arăta în ce măsură România poate transforma avantajul resurselor și al poziției geografice într-un avantaj economic real. Pentru noi, ca operator de distribuție, prioritatea este identificarea zonelor cu potențial și dezvoltarea unui portofoliu de concesiuni sustenabil, eficient și relevant pentru comunitățile pe care le deservește.
Cum vedeți rezolvată, din perspectivă personală, actuala criză energetică?
În opinia mea, ieșirea din actuala criză energetică nu poate veni dintr-o singură direcție. Este nevoie de un ansamblu coerent de soluții care să ofere simultan securitate energetică, prețuri competitive și predictibilitate pentru economie. Diferența o va face capacitatea de a gândi pe termen lung și de a transforma presiunea actuală într-un impuls pentru modernizarea sistemului energetic.
Pentru România, primul pas este valorificarea mai eficientă a resurselor proprii. Gazele din Marea Neagră reprezintă un avantaj pe care puține state din regiune îl au, însă exploatarea lor trebuie dublată de investiții în transport, distribuție și stocare. Nu este suficient să dispunem de resursă; trebuie să o putem aduce, în condiții eficiente, acolo unde economia și consumatorii au nevoie de ea.
Un domeniu în care trebuie să recuperăm rapid este stocarea energiei. Decalajele acumulate nu pot fi eliminate peste noapte, dar nici nu ar trebui privite ca o limită definitivă. Atunci când există o nevoie reală, o direcție clară și capital orientat către investiții, salturile tehnologice și economice pot avea loc într-un interval mult mai scurt decât anticipăm. Avem nevoie de aceeași ambiție și în dezvoltarea capacităților de stocare. Ceea ce nu cred este că soluția ideală trebuie să fie bazată pe alegerea unei singure surse. Energia nucleară, hidroenergia, regenerabilele și gazul natural au roluri distincte, dar complementare, într-un sistem echilibrat. Obiectivul trebuie să fie construirea unui mix adaptat nevoilor României și reducerea expunerii la șocurile externe. Tranziția energetică trebuie să rămână pragmatică. Decarbonizarea este un obiectiv necesar, dar ritmul și mecanismele sale trebuie să țină cont de competitivitatea companiilor, de costul energiei și de securitatea aprovizionării. O tranziție solidă este una pe care economia o poate susține și care, în același timp, ne face mai rezilienți.
Care credeți că ar trebui să fie mixul energetic al României în următoarea perioadă?
România are nevoie de un mix energetic echilibrat, construit pe complementaritatea surselor și pe avantajele specifice fiecăreia. Această abordare este reflectată și în strategia energetică națională. Nu cred că discuția ar trebui formulată în termenii unei alegeri între tehnologii, ci în jurul modului în care acestea pot funcționa împreună pentru a asigura stabilitate, competitivitate și securitate. Gazul natural trebuie să rămână o componentă importantă a mixului. Este o sursă flexibilă, care poate răspunde rapid variațiilor de consum și poate echilibra producția intermitentă din surse regenerabile. În plus, resursele interne, în special cele din Marea Neagră, oferă României un avantaj strategic semnificativ. Dezvoltarea energiei solare și eoliene trebuie să continue, însă într-un ritm corelat cu investițiile în rețele și, mai ales, în stocare. Cu cât crește ponderea producției dependente de condițiile meteorologice, cu atât devin mai importante capacitățile flexibile care mențin echilibrul sistemului.
Nuclearul și hidroenergia trebuie să își păstreze, la rândul lor, rolul de piloni: nuclearul asigură producție constantă, hidroenergia contribuie la echilibrare, regenerabilele extind producția cu emisii reduse, iar gazul oferă flexibilitate și siguranță. Avantajul României constă tocmai în diversitatea acestor resurse. Dacă accelerăm investițiile în infrastructură, interconectare și stocare, putem construi un sistem energetic rezilient și competitiv. Din acest motiv, gazul natural nu ar trebui privit exclusiv ca un combustibil de tranziție destinat eliminării, ci ca o resursă strategică ce va continua să susțină echilibrul sistemului energetic în următoarele decenii.
Cum putem avea o piață a gazelor mai lichidă și cu referințe de preț mai clare?
O piață mai lichidă începe cu volume mai mari tranzacționate local. Producția suplimentară estimată odată cu Neptun Deep poate crea premisele unei schimbări semnificative, dar volumele trebuie însoțite de o participare mai amplă și mai constantă din partea producătorilor, furnizorilor, traderilor și marilor consumatori.
Este, de asemenea, importantă consolidarea tranzacționării pe platformele centralizate, pe produse și orizonturi de timp suficient de diverse pentru a răspunde nevoilor reale ale participanților. O piață în care există permanent oferte ferme de cumpărare și vânzare generează semnale de preț mai relevante și reduce dependența de repere externe care nu reflectă întotdeauna specificul pieței românești.
În egală măsură, lichiditatea are nevoie de reguli stabile, transparență și predictibilitate. Participanții trebuie să poată lua decizii comerciale pe termen mediu și lung într-un cadru clar. În esență, referințele locale solide se construiesc prin volume, diversitatea participanților și frecvența tranzacțiilor. Neptun Deep ne oferă oportunitatea de a face acest pas, dacă resursa suplimentară este integrată într-un mecanism de piață funcțional și competitiv.
Cum va contribui Neptun Deep la relaxarea pieței locale? Dar importurile de LNG din SUA?
Intrarea în producție a proiectului Neptun Deep poate schimba semnificativ dinamica pieței românești.
Volumele suplimentare estimate începând din 2027 ar trebui să contribuie atât la consolidarea securității aprovizionării, cât și la o funcționare mai competitivă și mai lichidă a pieței interne. Cu o producție internă relevantă, România ar trebui să poată crea premisele unui preț competitiv în raport cu media europeană. Nu vorbim despre izolarea de evoluțiile regionale piața românească este și va rămâne conectată la acestea -, ci despre reflectarea rezonabilă în preț a avantajului pe care îl avem ca producător. Importurile de LNG din Statele Unite au un rol complementar. Ele aduc diversificare, flexibilitate și o sursă alternativă de aprovizionare pentru piața europeană, cu efecte indirecte și asupra României. Accesul la surse și rute multiple este esențial într-o piață expusă riscurilor geopolitice. Neptun Deep oferă României o bază internă solidă, în timp ce LNG-ul contribuie la flexibilitatea și reziliența pieței regionale. Cele două nu se exclud, ci se completează într-o arhitectură energetică mai sigură și mai bine aprovizionată.
Care sunt direcțiile de dezvoltare și segmentele urmărite de companie în 2026 în România?
În România, 2026 este pentru Hagag Energy un an de consolidare și accelerare. Ne concentrăm pe dezvoltarea activităților din domeniul gazelor naturale și, în paralel, pe construirea unei platforme energetice integrate, capabile să valorifice oportunitățile pe termen lung din acest sector.
O direcție centrală pentru 2026 este accelerarea dezvoltării portofoliului de distribuție, care cuprinde 77 de arii concesionate în 18 județe. Proiectele se află în diferite etape de dezvoltare -de la proiectare și autorizare până la execuție și punere în funcțiune -, iar prioritățile noastre sunt să operaționalizăm întregul portofoliu, alături de autoritățile locale, partenerii noștri și toate părțile implicate, și să transformăm aceste concesiuni în sisteme de distribuție funcționale pentru comunitățile locale. Estimăm punerea în funcțiune a șase rețele până la finalul anului 2026, a altor cinci în primul trimestru din 2027 și a încă 15–20 de rețele până la sfârșitul anului 2027.
În paralel, dezvoltăm activitatea de furnizare și urmărim extinderea bazei de consumatori, cu obiectivul de a construi o prezență relevantă pe întregul lanț valoric. Tot în acest an lansăm operațiunile de producție și comercializare a stațiilor de reglare-măsurare-predare a gazelor naturale (SRMP), iar echipele noastre lucrează deja la livrarea primelor unități destinate sistemelor de distribuție aflate în pregătire pentru punerea în funcțiune.
O altă direcție esențială este eficientizarea administrării rețelelor. Pe măsură ce portofoliul se extinde, construim o organizație și un model operațional scalabile, care să permită gestionarea unui număr mai mare de proiecte cu resurse și costuri optimizate, fără compromisuri în ceea ce privește siguranța și calitatea serviciilor. Cu toate acestea, pentru noi, performanța din 2026 nu se măsoară exclusiv în kilometri de rețea construiți, ci în numărul proiectelor puse efectiv în funcțiune, în capacitatea lor de a atrage consumatori și în impactul economic generat în comunitățile deservite.
Pe termen lung, analizăm extinderea către producția de energie regenerabilă, capacități de stocare și centre de date. Această perspectivă confirmă faptul că intrarea Hagag Energy pe piață este construită ca un proiect de dezvoltare pe termen lung, nu ca o investiție punctuală.
În ceea ce privește extinderea internațională, România rămâne, cel puțin în această perioadă, centrul strategiei noastre energetice. Prioritatea este consolidarea unei platforme locale performante și scalabile, iar oportunitățile din Europa sau din alte piețe vor fi evaluate ulterior, în funcție de compatibilitatea lor cu modelul nostru de business și de capacitatea de a genera valoare sustenabilă.
_____________________________________________
Interviul a apărut și în varianta tipărită a Energynomics Magazine, ediția Q3 2026.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
