George Ciubotaru, vicepreședinte CA al Electro-Alfa International
Recenta ofertă bursieră a Electro-Alfa s-a bucurat de suprasubscriere, iar banii obținuți prin oferta publică (IPO) vor fi folosiți pentru o extindere fără precedent. „Ca prioritate strategică, ne vom consolida în continuare poziția în infrastructura energetică din România, unde suntem deja unul dintre principalii producători de echipamente electrice, cu o cotă de piață estimată la peste 32%. Fondurile atrase prin IPO vor fi utilizate în mod prioritar pentru achiziții strategice precum Elcomex si Spiact Craiova și Electro Alfa CM. Vom continua să ne extindem pe piețele externe. Ne uităm cu interes la Ucraina și Republica Moldova”, a declarat George Ciubotaru, vicepreședinte CA al Electro-Alfa International pentru Energynomics.
Care vor fi principalele direcții de creștere ale Electro-Alfa în perioada următoare? Cum comentați suprasubscrierea și care vor fi principalele investiții? Ce fonduri veți atrage de la bănci? Dar prin proiecte europene?
În perioada următoare, direcțiile noastre de creștere sunt foarte clare și sunt construite pe un plan strategic cu obiective stabilite până în 2030. Suntem într-un sector aflat într-o transformare accelerată, iar pentru noi creșterea înseamnă atât consolidare pe piețele unde deja avem o poziție puternică, cât și extindere în zone noi, geografice și tehnologice.
Ca prioritate strategică, ne vom consolida în continuare poziția în infrastructura energetică din România, unde suntem deja unul dintre principalii producători de echipamente electrice, cu o cotă de piață estimată la peste 32%. Modelul nostru de business este integrat, de la proiectare și producție până la instalare și mentenanță, ceea ce ne permite să gestionăm proiecte complexe și să livrăm soluții complete. Vom investi în extinderea capacităților de producție, în digitalizare, în automatizare și în dezvoltarea competențelor interne, pentru că ritmul de modernizare a infrastructurii energetice și de integrare a surselor regenerabile va continua să crească.
O altă direcție importantă este zona de fuziuni și achiziții. Fondurile atrase prin IPO vor fi utilizate în mod prioritar pentru achiziții strategice precum Elcomex si Spiact Craiova și Electro Alfa CM. Prin integrarea Elcomex ne consolidăm prezența în zona de mentenanță și instalații electrice, inclusiv în domeniul nuclear, care este un segment strategic pentru România. Prin Spiact ne extindem prezența în infrastructura feroviară, un sector care va beneficia de investiții consistente în următorii ani. Aceste achiziții ne cresc capabilitățile tehnice, ne diversifică portofoliul și ne oferă acces la proiecte de anvergură regională.
Vom continua să ne extindem pe piețele externe. Ne uităm cu interes la Ucraina și Republica Moldova, unde modernizarea și reconstrucția infrastructurii energetice vor crea oportunități importante. În același timp, analizăm oportunități concrete pentru a ne consolida poziția pe aceste piețe. Exporturile reprezintă în acest moment aproximativ 22–23% din venituri și dorim să creștem această pondere într-un mod sustenabil.
În ceea ce privește suprasubscrierea, ea a reprezentat pentru noi un semnal foarte puternic de încredere din partea investitorilor. Faptul că am ales să listăm compania exclusiv prin majorare de capital, fără exit al acționarilor existenți, arată că mergem în piață cu un obiectiv clar, acela de a asigura resurse financiare noi pentru susținerea planurilor de creștere. Nu este un exercițiu de lichiditate pentru acționari, ci unul de creștere.
Principalele investiții vor merge, așadar, în trei direcții: integrarea și dezvoltarea companiilor achiziționate, extinderea capacităților de producție și lansarea unor proiecte noi.
În ceea ce privește finanțarea bancară, colaborăm deja cu instituții financiare și vom continua să folosim instrumente de creditare pentru capital de lucru și pentru cofinanțarea proiectelor mari. De aceea, menținem o disciplină financiară strictă, limităm expunerea pe un singur client la maximum 10% și folosim mixul optim între capital propriu și finanțare bancară.
Referitor la fondurile europene, acestea au avut și vor continua să aibă un rol important în modernizarea infrastructurii energetice. Nu le privim ca pe un scop în sine, ci ca pe un accelerator. Multe proiecte de distribuție, stații, integrare de regenerabile sau infrastructură feroviară sunt susținute prin finanțare europeană, iar noi suntem bine poziționați pentru a participa la aceste programe datorită certificărilor, capacității de execuție și experienței acumulate. În plus, în eventuale programe dedicate reconstrucției regionale, competențele noastre pot fi valorificate la scară mai largă. Listarea la bursă este un pas firesc într-o etapă de maturitate a companiei și ne oferă instrumentele necesare pentru a accelera această creștere într-un mod responsabil și sustenabil.
Care au fost principalele rezultate ale anului 2025? Care sunt țintele pentru 2026?
În 2025, pentru noi a fost un an de consolidare și accelerare. Estimăm venituri de peste 800 de milioane de lei, o EBITDA de peste 100 de milioane de lei și un profit brut de aproximativ 100 de milioane de lei, cu precizarea că acestea reprezintă informații financiare estimate, neauditate și nerevizuite. Am crescut atât pe segmentul de producție de echipamente electrice, cât și pe zona de servicii EPC, inclusiv pe piețe externe, și ne-am menținut o cotă de piață de peste 32% pe segmentul principal din România.
Principalii KPI urmăriți și îndepliniți în 2025 au fost creșterea veniturilor și a EBITDA, îmbunătățirea marjelor operaționale, disciplina financiară și controlul capitalului de lucru și diversificarea portofoliului de clienți.
Pentru 2026, obiectivul nostru este o creștere sustenabilă, bazată pe integrarea achizițiilor, menținerea unei marje EBITDA solide, optimizarea cash flow-ului și creșterea prezenței externe.
Cum a evoluat segmentul de EPC pentru sectorul verde în 2025? Dar cel de lucrări mari de infrastructură energetică? Cum vedeți viitorul acestor două segmente în 2026?
În 2025, segmentul de EPC pentru sectorul verde a continuat să crească, dar într-un ritm mai așezat față de anii anteriori, când piața fotovoltaică a avut o expansiune foarte accelerată. Am văzut o maturizare a proiectelor, mai multe investiții bine structurate, cu finanțare clară și cu accent pe integrarea în rețea. Pentru noi, asta a însemnat proiecte mai complexe, care au inclus nu doar instalarea capacităților de producție, ci și soluții de automatizare, racordare și, tot mai des, componente de stocare.
În paralel, segmentul lucrărilor mari de infrastructură energetică, stații de transformare, modernizări de rețele, echipamente de medie și joasă tensiune, a avut o evoluție foarte solidă în 2025. Investițiile distribuitorilor și ale operatorilor de transport au continuat, susținute atât din surse proprii, cât și din fonduri europene. Pentru noi, acest segment rămâne un pilon strategic, pentru că aici modelul nostru integrat, de la producție la execuție și mentenanță, generează valoare adăugată reală și marje sănătoase.
Pentru 2026, cred că ambele segmente vor rămâne relevante, dar cu dinamică diferită. Zona verde va fi tot mai mult legată de flexibilitate și echilibrare, deci vom vedea o creștere a proiectelor care includ stocare și soluții hibride. Numărul de megawați instalați nu va mai fi suficient; diferența o va face integrarea lor eficientă în sistem.
În ceea ce privește infrastructura mare, mă aștept la un ritm susținut al investițiilor. Modernizarea rețelelor nu mai este opțională, ci necesară pentru securitatea energetică și pentru integrarea regenerabilelor. Aici vedem continuitate și, probabil, chiar o accelerare, mai ales în context regional.
Care sunt principalele probleme de pe piața energiei electrice? De ce avem prețuri mari, în pofida intrării în piață a noi capacități?
Piața energiei electrice trece printr-o perioadă de transformare profundă, iar principalele probleme țin mai puțin de lipsa capacităților instalate și mai mult de modul în care funcționează sistemul în ansamblu.
În primul rând, avem o problemă de volatilitate. Intrarea în piață a unor capacități noi, în special regenerabile, nu înseamnă automat energie disponibilă în orice moment. Producția solară și eoliană este variabilă, iar fără suficiente capacități de stocare sau centrale flexibile care să echilibreze sistemul, apar dezechilibre. În orele cu producție mare prețurile pot scădea, dar în momentele în care vântul nu bate sau nu este soare, sistemul devine dependent de surse mai scumpe, iar prețurile cresc.
În al doilea rând, infrastructura de transport și distribuție nu s-a modernizat peste tot în același ritm cu noile investiții în producție. Dacă rețelele nu sunt suficient de robuste sau interconectate, energia nu poate fi transportată eficient din zonele cu excedent către zonele cu deficit. Acest lucru generează congestii și costuri suplimentare care se reflectă în preț.
Un alt factor important este structura pieței europene. România nu funcționează izolat, ci într-o piață unică, unde prețurile sunt influențate de evoluțiile regionale, de la costul gazului până la situații geopolitice sau dezechilibre în alte state. Chiar dacă intern avem un mix energetic diversificat, nuclear, hidro, gaze, regenerabile, prețul este influențat de contextul european.
De asemenea, costurile de finanțare și costurile cu echilibrarea au crescut. Noile capacități au nevoie de investiții mari, iar capitalul nu mai este la fel de ieftin ca în urmă cu câțiva ani. În plus, cu cât ponderea regenerabilelor crește, cu atât costurile pentru servicii de sistem și echilibrare devin mai relevante.
Așadar, faptul că intră capacități noi în piață este un lucru pozitiv și necesar, dar nu este suficient. Pentru a vedea o stabilizare reală a prețurilor, este nevoie de investiții coerente în rețele, inclusiv stocare și centrale capabile să reacționeze rapid, și de predictibilitate legislativă. Sistemul energetic trebuie privit ca un întreg. Dacă investim doar într-un segment fără să le consolidăm pe celelalte, apar dezechilibre care, inevitabil, se reflectă în preț.
Care au fost cele mai mari provocări ale procesului managerial în cadrul companiei?
Una dintre cele mai mari provocări a fost gestionarea unei creșteri foarte rapide. În momentul în care volumul proiectelor crește accelerat, presiunea pe capitalul de lucru, pe echipe și pe procese devine semnificativă. A trebuit să găsim echilibrul între oportunitățile din piață și disciplina financiară, astfel încât să menținem stabilitatea pe termen lung.
O altă provocare importantă a fost dezvoltarea resursei umane. Într-un sector tehnic, unde competențele sunt esențiale și forța de muncă specializată este limitată, investiția în formare și în consolidarea echipelor a fost critică. Am pus accent pe standardizare, pe eficientizarea proceselor și pe construirea unor mecanisme clare de control și raportare, pentru a susține creșterea într-un mod sustenabil.
În paralel, complexitatea proiectelor a crescut, iar integrarea unor activități noi și pregătirea pentru extindere regională au adus un nivel suplimentar de responsabilitate. Provocarea constantă este să creștem într-un ritm ambițios, dar controlat, păstrând coerența strategică și stabilitatea financiară.
