Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat luni un raport în care se întreabă dacă eforturile UE de a reduce, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990 pot deveni o poveste de succes, în condițiile în care auditorii au găsit puține indicii că acțiunile vizând atingerea obiectivelor vor fi suficiente.
În octombrie 2022, Comisia Europeană a raportat că UE şi-a atins cele trei obiective în materie de climă şi energie fixate pentru 2020. Potrivit auditorilor, acest succes nu s-a datorat exclusiv acțiunilor UE în domeniul climei. De exemplu, ei observă că probabil UE-27 nu şi-ar fi atins obiectivul de eficiență energetică pentru 2020 fără consumul de energie mai scăzut rezultat din criza financiară din 2009 şi din pandemia de COVID-19. Or, evaluarea de către UE a performanței sale ecologice nu este clară cu privire la impactul factorilor externi, potrivit Agerpes.
De asemenea, auditorii au constatat o lipsă de transparență în ceea ce priveşte modul în care statele membre ale UE şi-au atins obiectivele naționale obligatorii prin mecanisme flexibile: unele țări din UE nu au contribuit conform aşteptărilor şi au utilizat alte mijloace pentru a-şi atinge obiectivele, cum ar fi achiziționarea de cote de emisii sau de cote de energie din surse regenerabile de la alte state membre care îşi depăşiseră obiectivele. Auditorii au găsit puține informații cu privire la costul real pentru bugetul UE, pentru bugetele naționale şi pentru sectorul privat al atingerii obiectivelor şi cu privire la acțiunile care s-au dovedit a fi de succes. Din acest motiv, este dificil pentru cetățeni şi pentru părțile interesate să stabilească dacă UE îşi urmăreşte obiectivele generale într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor şi să desprindă învățăminte în raport cu viitoarele obiective pentru 2030.
„Avem nevoie de mai multă transparență cu privire la performanța UE şi a statelor membre în acțiunile lor din domeniul climei şi al energiei. Considerăm, de asemenea, că ar trebui luate în calcul toate emisiile de gaze cu efect de seră generate de UE, inclusiv cele generate de comerț şi de aviație şi transporturile maritime internaționale. Acest lucru este important deoarece UE s-a angajat să fie un lider la nivel mondial în tranziția către neutralitatea climatică”, a declarat doamna Joelle Elvinger, membra Curții care a condus acest audit.
Auditorii confirmă că UE a obținut rezultate bune comparativ cu alte țări industrializate în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. UE nu îşi contabilizează însă toate emisiile, care ar fi cu aproximativ o zecime mai mari dacă s-ar include emisiile generate de comerț, de aviația internațională şi de transportul maritim internațional.
Privind în perspectivă, ECA este îngrijorată de faptul că nu există niciun semn că se pune la dispoziție o finanțare suficientă în vederea atingerii obiectivelor mai ambițioase pentru 2030, în special din partea sectorului privat, de la care se aşteaptă o contribuție semnificativă. Comisia a raportat, de asemenea, că, la nivel colectiv, țările UE sunt lipsite de ambiție în urmărirea obiectivului de eficiență energetică pentru 2030, în condițiile în care obiectivul corespunzător pentru 2020 s-a dovedit deja a fi cel mai greu de atins.
Unele propuneri de creştere a obiectivelor pentru 2030 (în special propunerile „Pregătiți pentru 55” şi „REPowerEU”) vor spori şi mai mult nevoile de finanțare. Acestea implică, de asemenea, ipoteze care fie nu iau suficient în considerare problemele cunoscute (cum ar fi dependența energetică de Rusia), fie nu se materializează conform planificărilor (de exemplu, ipoteza că statele membre vor pune în aplicare pe deplin politicile existente).