Cu o experiență internațională care cuprinde practica juridică în cadrul Ciurtin & Associates, finanțe structurate în bănci internaționale și antreprenoriat din 1999, Adrian Ciurtin, co-fondator și director general al Wiren Holding, vine cu o multitudine de perspective asupra tranziției energetice. Într-o perioadă în care sectorul energetic din România este remodelat de obiective ambițioase în materie de energie regenerabilă, înăspriri fiscale și noi reforme de reglementare, opiniile sale sunt deosebit de relevante. De la deciziile ANRE privind stocarea și accesul la rețea, la politicile de austeritate ale guvernului și planul ministrului energiei de a reduce prețurile la electricitate, mediul de afaceri se schimbă rapid. În discuția noastră, am explorat cum afectează aceste măsuri fluxurile de capital, sentimentul investitorilor și oportunitățile pe termen lung.
România tocmai a eliminat așa-numita dublă impozitare a stocării și a clarificat normele privind conectarea la rețea. Din punctul de vedere al unui investitor, aceste schimbări oferă suficientă certitudine juridică pentru a debloca finanțarea la scară largă sau există încă riscuri ascunse care descurajează capitalul internațional?
Eliminarea dublei impozitări a stocării și clarificarea normelor de conectare la rețea sunt pași importanți, abordând bariere și obiecții critice cu care echipa de investiții de la Wiren s-a confruntat în ultimii cinci ani. Spun adesea în cadrul grupului că reglementarea este fie începutul, fie sfârșitul activității noastre, motiv pentru care, prin intermediul firmei de avocatură, rămânem angajați activ în modelarea proceselor de reglementare relevante atât la nivel european, cât și național.
Totuși, aceste măsuri, de unele singure, nu deschid larg accesul la capital ieftin pentru sistemele de stocare a energiei în baterii (Battery Energy Storage System – BESS). Investitorii evaluează BESS – hibridizat cu fotovoltaic sau de sine stătător – nu doar în funcție de CAPEX și OPEX, ci mai ales în funcție de claritatea fluxurilor de venituri: arbitraj energetic, servicii de sistem, echilibrare și, eventual, CfD-uri sau PPA-uri – fie în modele de partajare a profitului, fie pur merchant.
Băncile finanțează astfel de investiții atunci când există PPA-uri sau CfD-uri, dar rămân prudente fără un sponsor solid, o strategie de exit clară sau garanții ferme. Grupul nostru integrează activități de consultanță, investiții și EPC, tocmai pentru a debloca datoria de proiect și a asigura exituri bancabile.
Schema CfD este un alt pas pozitiv, care aduce bancabilitate și aliniază România la practica europeană, dar reduce și potențialul câștig comparativ cu modelele merchant, obligând investitorii să-și regândească împărțirea riscurilor.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul de Modernizare sprijină tranziția, însă întârzierile în autorizare, accesul la rețea și licențiere continuă să fragmenteze cronologia proiectelor, sincronizarea devenind cel mai mare risc ascuns. Capitalul internațional va intra masiv abia când România va demonstra stabilitate în reglementare, planificare transparentă a rețelei și un model matur de piață pentru stocare; până atunci, cele mai solide oportunități sunt în fotovoltaic distribuit plus stocare, unde randamentele sunt mai rapide și mai controlabile. Cu toate acestea, o întrebare rămâne: care este astăzi valoarea de piață a unui MW de energie fotovoltaică hibridizată cu BESS de 2 sau 4 ore la COD?
Ministrul Bogdan Ivan a promis să reducă facturile la electricitate cu până la 25% în următorul an, folosnd mecanisme de piață precum Market Maker, tarife dinamice și o contraparte centrală. Credeți că aceste instrumente sunt suficiente pentru a face energia „accesibilă” în România și ce riscuri ar putea prezenta ele pentru investitori?
Aceste măsuri sunt pași în direcția cea bună, dar nu pot conduce singure și imediat la accesibilitate pentru consumatori și comunități și nu pot face ca energia să fie a tuturor, așa cum spunem noi la Wiren. Crearea pieței, tarifele dinamice și o contraparte centrală vor aduce, într-adevăr, mai multă lichiditate, transparență și flexibilitate pe piața energiei din România, însă impactul lor real va lua timp – cel puțin 12 luni – având în vedere complexitatea și costurile ridicate de implementare, în special pentru contorizarea inteligentă.
Între timp, sprijinul imediat pentru consumatori vine din accelerarea implementării sistemelor fotovoltaice și de stocare, care reduc în mod direct dependența de rețea și facturile. Pentru investitori, însă, riscurile rămân: volatilitatea reglementărilor din România, incertitudinea cu privire la modul în care aceste noi mecanisme vor funcționa în practică și necesitatea unei consolidări semnificative a rețelei.
Noul plan de acțiune al UE privind energia la prețuri accesibile are un impact direct, dar și pe termen lung, vizând reducerea costurilor cu energia și creșterea eficienței pentru gospodării și industrie, în timp ce propunerea de acord pentru o industrie curată urmărește ancorarea statelor membre ale UE ca centru pentru tehnologii ecologice și modele de afaceri circulare. Împreună, acestea combină ajutoarele de stat direcționate cu normele actualizate în materie de concurență pentru a stimula investițiile în decarbonizare fără a denatura piața.
Accesibilitatea va fi sustenabilă numai dacă aceste reforme sunt însoțite de o stabilitate politică pe termen lung la nivelul UE și la nivel național și de investiții în infrastructură care să facă previzibile atât facturile consumatorilor, cât și randamentele investitorilor. Diversificarea fluxurilor de venituri, cuplată cu o aliniere mai puternică între autoritatea de reglementare, OTS și actorii de pe piață, va permite creșterea randamentelor investitorilor, protejând în același timp consumatorii de sarcini suplimentare.
Recentul pachet de măsuri de austeritate a adus creșteri ale TVA, accize mai mari și presiuni continue din partea Bruxelles-ului pentru eliminarea plafonării prețurilor. Cum afectează acest nou mediu fiscal și juridic atractivitatea României pentru fondurile internaționale care vizează proiecte în domeniul energiei regenerabile sau al infrastructurii?
Măsurile de înăsprire fiscală ale guvernului menite să reducă deficitul bugetar complică cu siguranță peisajul investițiilor. Creșterea TVA și a accizelor alimentează OPEX, prețurile de consum și inflația, ceea ce erodează datele noastre economice importante și competitivitatea în rândul altor țări.
Eliminarea plafonării prețurilor expune gospodăriile și IMM-urile la o volatilitate mai mare, ceea ce consolidează misiunea Wiren de a face energia disponibilă și accesibilă pentru toată lumea. Fiind mai conștienți de comportamentul lor energetic și de consecințele din viața reală, consumatorii iau propriile decizii în direcția reducerii costurilor și a independenței energetice, prin autoconsum prin instalații fotovoltaice și de stocare, concepute pentru profilul lor energetic și contractate cu soluții moderne – prețuri dinamice, împrumuturi cu amănuntul dedicate, Energy-as-a-Service în care Wiren acționează ca o companie de servicii energetice (ESCO) și diverse tipuri de PPA-uri.
Instrumentele noastre de finanțare și sprijin, combinate cu scăderea constantă a costurilor tehnologice, ajută la compensarea erodării puterii de cumpărare a consumatorilor finali pentru soluții fotovoltaice integrate și BESS, cauzată de inflația de aproape două cifre.
Liberalizarea pieței de energie electrică din România este văzută de co-investitorii noștri atât ca o oportunitate, cât și ca un risc: pe de o parte, aduce transparență, lichiditate, prețuri reale de piață, dezvoltarea PPA-urilor și spațiu pentru inovare în materie de stocare sau agregare, toate acestea putând susține modele de afaceri bancabile pe termen lung; pe de altă parte, implică volatilitate și riscul intervenției administrative atunci când apar dezechilibre sociale (cum ar fi creșterea prețurilor de consum observată în Europa în 2021-2022), ceea ce înseamnă că atractivitatea sa depinde în cele din urmă de stabilitatea și predictibilitatea regulilor de liberalizare.
În cele din urmă, adevărata problemă pentru investitori este previzibilitatea: fondurile internaționale pot evalua impozitele mai mari dacă acestea sunt stabile și transparente, dar nu iau în considerare piețele unde regulile se schimbă brusc. Îngrijorarea noastră este dacă guvernul român poate ancora aceste măsuri într-o strategie fiscală clară pe termen mediu și în competitivitatea pieței; numai atunci capitalul internațional va rămâne angajat.
România negociază amânarea eliminării treptate a cărbunelui pentru a proteja securitatea aprovizionării. Credeți că astfel de întârzieri tactice subminează încrederea investitorilor în programul privind sursele regenerabile de energie sau creează o pistă mai stabilă pentru implementarea capitalului?
Fără dubii și cu un angajament total, împărtășim în Wiren opiniile Comisiei Europene potrivit cărora cărbunele este nesustenabil și incompatibil cu neutralitatea climatică. Cărbunele rămâne cea mai sensibilă zonă în tranziția României.
Cu toate acestea, sunt prudent în ceea ce privește promovarea unei eliminări rapide, pe termen scurt, a energiei fosile, chiar sprijinind regiunile afectate prin intermediul fondurilor pentru o tranziție justă și prin alte mijloace pentru a trece la surse regenerabile de energie, stocare și alternative mai curate. Sectorul privat este puternic implicat în acest proces de remodelare.
Pe de o parte, prelungirea duratei de viață a energiei fosile poate fi considerată pragmatică, prin asigurarea securității aprovizionării într-o perioadă în care consolidarea rețelei, stocarea și noile capacități de energie din surse regenerabile sunt încă în curs de recuperare. Acest lucru poate crea, de fapt, o pistă mai stabilă pentru desfășurarea capitalului, deoarece investitorii preferă piețele care echilibrează ambiția cu realismul.
În plus, mixul energetic actual al României, încă puternic dependent de gaz și cărbune, va menține prețurile de bază ridicate în următorii ani. Se preconizează că acest nivel minim susținut al prețurilor va ridica și prețurile de captare pentru energia solară și eoliană, asigurând o marjă atractivă pentru investitorii în noi proiecte de energie regenerabilă, în special în domeniul energiei solare.
Pe termen scurt, investitorii noștri valorifică atât marjele generate de acest mix energetic favorabil, cât și ajutoarele de stat puse la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Fondul pentru o Tranziție Justă și Fondul de Modernizare.
Cu toate acestea, aceștia se tem în mod prudent de efectul de bumerang în lanțul valoric al supraofertei pe termen scurt de energie regenerabilă, pe care l-au experimentat în alte țări – generând volatilitatea prețurilor și a rețelei, blocarea pieței PPA-urilor, cele mai mari reduceri de până acum (care afectează, de asemenea, veniturile PPA-urilor), prețuri de vârf foarte ridicate pentru recuperarea costurilor, cerințe ridicate de redistribuire care afectează toate părțile interesate – producătorii de SER (care nu sunt remunerați), OST, consumatorii etc.
Pe de altă parte, modificările frecvente ale termenelor de eliminare treptată a cărbunelui pot ridica semne de întrebare cu privire la angajamentul politic față de decarbonizare și pot slăbi credibilitatea obiectivelor climatice pe termen lung. Cheia este claritatea: dacă întârzierile sunt încadrate în mod transparent ca fiind tranzitorii pentru o perioadă foarte scurtă, cu etape ferme pentru SER, stocare și modernizarea rețelei, acestea nu trebuie să submineze încrederea investitorilor. De ceea ce se tem cel mai mult investitorii nu este pragmatismul, ci impredictibilitatea.
Mai mult de 1.200 de proiecte, totalizând aproximativ 60 GW, au permise valabile de conectare la rețea, însă numai 11% sunt pe deplin autorizate. Din experiența dumneavoastră în tranzacții complexe în diverse sectoare, ce inovații juridice și contractuale ar putea ajuta România să treacă mai repede de la hârtie la oțel în pământ?
În primul val de energie regenerabilă din România, o centrală de 50 MW dezvoltată și vândută de fondatorii Wiren era cea mai mare centrală fotovoltaică operațională, în timp ce astăzi dimensiunea proiectelor principale este de peste 10 ori mai mare, reflectând creșterea rapidă a pieței și apetitul investitorilor/finanțatorilor.
Din punct de vedere fiscal și de reglementare, România a făcut pași importanți în 2025: reguli mai clare pentru racordare și operare, eliminarea dublei taxări pentru stocare și implementarea cu succes a schemei CfD. Aceste măsuri au creat oportunități bancabile care atrag capital internațional de anvergură.
Realizările din 2025 în ceea ce privește RES și BESS sunt cunoscute și previzibile pentru toate părțile interesate. Ce urmează cu aceste proiecte de peste 1.200 MW pe hârtie?
Previziunile pentru 2026 arată bine: proiectele fotovoltaice vor beneficia de profitabilitatea maximă, cu prețuri de captare mult peste LCOE, susținute de prețurile mari de bază. Marja se va restrânge treptat până în 2030, dar va rămâne atractivă și sănătoasă.
Punctul de cotitură este selectarea proiectelor (ready-to-build) RTB viabile. În ultimii trei ani, echipa de consultanță a Wiren Devs, lucrând alături de cabinetul nostru de avocatură pentru a explora soluțiile tehnice și juridice, a descalificat sute de proiecte, selectând în cele din urmă doar un număr limitat de proiecte RES și BESS considerate cu adevărat adecvate. Am demonstrat că un proiect RES/hibrid viabil, cu o echipă EPC competentă, are șansele corecte de a atrage capitalurile și datoriile-punte necesare pentru a ajunge la punere în operare (COD) în vederea unei ieșiri complete la COD sau COD plus 1-2 ani de funcționare.
În 2025, proiectele viabile se tranzacționează încă la RTB, dar adesea cu discount, ceea ce împinge dezvoltatorii spre parteneriate de tip joint venture sau exituri parțiale. Acest cadru, combinat cu credit furnizor sau leasing tehnologic, este astăzi principalul model utilizat de Wiren pentru co-dezvoltarea unor IPP-uri bancabile.
În mod alternativ, ieșirile precontractate către investitorii finali mari la COD oferă lichidități și garanții bancabile în stadiul incipient, îmbunătățind în același timp bancabilitatea proiectelor RTB autorizate pentru construcție și cesionare la COD.
Ca o condiție prealabilă pentru intrarea în zona de construcții sau al finanțării de proiecte, Wiren impune încheierea de acorduri de exploatare prin agregare (ANRE trebuie încă să clarifice zonele incerte sau disfuncționale) sau tranzacționare de către un terț licențiat, precum și a unui contract complet de servicii de întreținere, în care acționează atât în calitate de investitor, cât și de furnizor de servicii de întreținere.
Mentenanța ia acum forma unor acorduri de servicii complete, însoțite de asigurări, protejând performanța și veniturile și transformând O&M într-o garanție strategică, mai degrabă decât o simplă necesitate tehnică.
Conectarea colocată care implică Wiren și alți actori din afara grupului necesită încheierea unor acorduri de consorțiu energetic care reglementează coinvestirea, construirea, exploatarea și donarea substației și a conexiunii la rețea.
Acestea sunt exemple notabile ale faptului că lipsa evidentă de aliniere din prezent între autoritățile de reglementare, operatori, dezvoltatori, EPC-uri, furnizori de tehnologie, finanțatori și investitori ar putea fi atenuată printr-o mai bună coordonare și acorduri echilibrate, permițând construirea și exploatarea unor proiecte viabile în domeniul RES și BESS.
Wiren funcționează ca un pilon de încredere într-un asemenea model joint-venture (JV), cu mecanismele de creditare asociate acestuia, aducând 15 ani de experiență vastă în dezvoltarea cu succes de RES, subcontractarea de mari dimensiuni în întreaga Europă, livrare EPC completă în Europa de Sud-Est, finanțarea datoriilor și investiții. Cu o cunoaștere aprofundată a fluxurilor și constrângerilor de construcție, a dinamicii pieței și a cadrelor de reglementare, suntem în măsură să generăm modele financiare și contractuale precise, bazate pe CAPEX-urile proiectate.
Ca persoană care investește la nivel internațional, cum comparați predictibilitatea fiscală și de reglementare a României cu piețele vecine din Europa de Sud-Est?
Majoritatea țărilor din Europa de Sud-Est rămân atractive pentru investitori datorită unui echilibru energetic favorabil între energia solară și eoliană și gaz, cărbune și, în unele cazuri, energia nucleară. Se preconizează că diferența dintre prețurile de captare și LCOE pentru energia eoliană și solară va fi cea mai mare anul viitor, în special în România și Grecia, unde prețurile ridicate ale sarcinii de bază cresc prețurile de captare.
Cu o filială în Serbia și un portofoliu care depășește acum 25 MW de la intrarea pe piață, în 2022, Wiren își întărește angajamentul regional pe fondul unui obiectiv ambițios al Serbiei de a atinge o pondere de 33,6% a energiei regenerabile în consumul final brut până în 2030. Reformele recente care au introdus licitații competitive (peste 1.000 MW atribuiți în cadrul a două licitații finalizate și o nouă rundă de CfD planificată pentru acest an), licențe simplificate și PPA-uri mai clare apropie Serbia de standardele UE și creează un mediu de investiții mai previzibil, în timp ce constrângerile de rețea și dependența de cărbune continuă să deschidă în mod pragmatic oportunități în proiecte solare, eoliene, de stocare și hibride pentru primii veniți.
Începând din 2018, prin licitațiile de energie din surse regenerabile din Grecia au fost atribuite capacități de 2 GW de energie solară și 1,6 GW de energie eoliană în cadrul unei scheme CfD bidirecționale, în timp ce reglementările mai noi permit anumitor centrale să își suspende contractele CFD și să tranzacționeze direct pe piață sau prin intermediul PPA-urilor, ceea ce arată o flexibilitate pe care România ar putea să o adopte ulterior în optimizarea propriei scheme. În același timp, Grecia accelerează procesul de stocare, cu 900 MW atribuiți în cadrul licitațiilor, 4,7 GW de BESS comerciale care au prioritate în rețea și noi stimulente pentru sistemele solare amplasate în același loc. Complexitatea foii de parcurs a Greciei privind RES și BESS ar putea spori atenția noastră asupra ajustării licitațiilor, a accesului la rețea, a modelelor de venituri, a stimulentelor comerciale și a licențierii rapide.
Alte țări din Europa de Sud-Est înregistrează progrese rapide în ceea ce privește RES, BESS și interconectarea, însă capacitatea transfrontalieră robustă a României o diferențiază, transformând provocările de astăzi cu Ucraina și Moldova în oportunități strategice de mâine.
Prin urmare, cred că România oferă încă o platformă puternică, dar pentru a rămâne în frunte, trebuie să demonstreze modele de reglementare și economice stabile în timp și să accelereze investițiile în infrastructura de rețea și în capacitatea de interconectare transfrontalieră. Astfel de modele ar trebui să ofere mai multă claritate și transparență în ceea ce privește fluxurile de venituri, accesul la rețea și evitarea schimbărilor abrupte.
Evaluarea politicilor și instrumentelor din țări mature precum Regatul Unit, Spania, Italia și Grecia, din care să selectăm pragmatic, ar menține modelul din România atractiv pentru anii viitori.
Wiren s-a poziționat ca un conector între reglementări, piețe și capital. Privind spre următorii cinci ani, unde vedeți cea mai mare oportunitate pentru investitorii antreprenori în energie din România: stocare, PPA-uri corporative, hidrogen verde sau o altă nișă încă neglijată?
Prin telescop, ne concentrăm asupra infrastructurii de nouă generație și asupra celor mai importante modele de utilizare a eficienței energetice și a decarbonizării.
Pe măsură ce investițiile BESS cresc și pierd din ritmul de creștere, conversia surplusului de energie electrică regenerabilă în hidrogen și combustibili sintetici va deveni esențială pentru mobilitatea la scară largă și pentru industriile greu de electrificat, optimizând în același timp noi fluxuri de venituri pentru RES. România, datorită infrastructurii sale de rafinare și logisticii portuare la Marea Neagră, deține un avantaj strategic pentru acest lanț valoric emergent.
La Ciurtin & Associates, mi-am petrecut ultimii 15 ani lucrând la modernizarea a peste 10 sisteme de încălzire urbană de-a lungul întregului lanț valoric. Întotdeauna am considerat că energia termică este cea mai viabilă resursă la latitudinea noastră și mai la nord, iar astăzi văd că tranziția în domeniul încălzirii se deplasează decisiv de la cogenerarea pe gaz și cazanele individuale către încălzirea centralizată 4.0. Viitorul încălzirii urbane va fi conturat de furnizorii de tehnologie și investitorii de tiă DBOT-F (Design, Build, Operate, Transfer, Finance) în pompe de căldură centralizate și geotermale (acolo unde resursele o permit), în stocarea termică pentru echilibrare și în cogenerarea flexibilă pe bază de biomasă, biogaz sau hidrogen verde pentru cererea de vârf. Contractele de performanță energetică pot spori viabilitatea și lichiditatea acestor investiții B2G (Business-to-Government).
În Wiren, analizăm, de asemenea, în detaliu, câteva elemente decisive pentru următorul deceniu: mentenanța responsabilă, autosuficiența energetică la locul de consum, modalități mai inteligente de optimizare a veniturilor și costurilor pentru gospodării și – în cele din urmă, dar cel mai important pentru viziunea noastră – electrificarea comunităților izolate aflate încă în afara rețelei.
Mentenanța responsabilă, bazată pe monitorizarea digitală și pe standarde stricte, prelungește durata de viață a activelor, sporește încrederea investitorilor și consolidează reziliența comunităților.
Autoconsumul industrial prin instalații fotovoltaice, consolidat de baterii și potențial completat de surse geotermale grupate, oferă un model rezistent pentru centrele industriale ecologice care produc electricitate, căldură și răcire, pentru a optimiza atât costurile, cât și emisiile.
Bateriile rezidențiale au potențialul de a deveni o piatră de temelie a rețelelor inteligente distribuite, permițând gospodăriilor să decaleze consumul în funcție de timp, să profite de diferențele de preț și să optimizeze costurile – fie că sunt prosumatori care își stochează propria energie solară sau consumatori care utilizează tarifele dinamice.
În centrul ADN-ului Wiren și al declarațiilor de durabilitate se află electrificarea comunităților și gospodăriilor izolate – o misiune pe care intenționăm să o promovăm printr-o hartă interactivă accesibilă publicului și prin mobilizarea unei coaliții largi de parteneri, de la distribuitori și furnizori de tehnologie la asociații municipale, administratori publici și toate părțile interesate pregătite să contribuie la furnizarea de energie curată, fiabilă și accesibilă acolo unde este cea mai mare nevoie.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în ediția tipărită a Energynomics Magazine, la începutul lunii octombrie 2025.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
