Arbitrajul pe piețele pentru ziua următoare și intrazilnică a ieșit pe primul loc între sursele de venit în răspunsurile celor 26 de participanți care au votat la workshopul Energynomics din 29 septembrie. Dincolo de venituri, rezultatele sugerează aceeași tensiune în mai multe forme: proiectele au nevoie de flexibilitate comercială, în timp ce o parte dintre investitori și finanțatori caută mai multă predictibilitate, într-un context în care regulile, costurile și condițiile de piață continuă să se schimbe.

Energynomics a organizat la București workshopul Accelerarea stocării în baterii, construit în trei sesiuni, de la contextul de piață și planul comercial al proprietarului până la accesul la piață, optimizare, finanțare, contracte și risc. Formatul a inclus intervenții din sală și sondaje Slido integrate în discuție. 63 de participanți au luat parte la sondaje, trimițând în total 290 de voturi și răspunsuri. Numărul respondenților a diferit de la o întrebare la alta, iar rezultatele descriu grupul prezent la workshop, nu piața românească în ansamblu.

Arbitrajul rămâne punctul de plecare

În prima sesiune, 26 de respondenți au clasat arbitrajul pe piața pentru ziua următoare și intrazilnică pe primul loc între sursele de venit, cu un scor ponderat de 4,31. Contractele de tip tolling sau cu preț fix au urmat cu 3,38, în timp ce deplasarea în timp a producției proprii din surse regenerabile și serviciile de echilibrare aFRR, mFRR și FCR au fost plasate mai jos.

Răspunsurile deschise au arătat cât de repede se modifică ipotezele comerciale. Participanții au indicat costuri și prețuri care nu scad conform așteptărilor, o finanțare mai dificilă decât se estima, competiția și riscul de saturare, precum și schimbările legate de reguli, licitații și termene de implementare.

Nevoia de predictibilitate a apărut și la întrebarea privind ponderea veniturilor care ar trebui contractată înainte de investiție. Dintre cei 22 de respondenți care iau o asemenea decizie, cel mai numeros grup, șapte persoane, a indicat 75-100%, iar câte cinci au ales fiecare dintre celelalte trei intervale. Răspunsurile nu indică, așadar, o formulă comercială dominantă în grupul de participanți la atelier.

Optimizarea apare în majoritatea scenariilor de acces la piață

În sesiunea dedicată accesului la piață, 12 dintre cei 20 de respondenți au spus că se așteaptă să ajungă în piață printr-un furnizor de servicii de optimizare: șapte pe baza unui model de revenue share și cinci printr-o formulă cu prag minim plus împărțirea veniturilor. Câte trei răspunsuri au mers către tranzacționarea internă prin propriile structuri BRP/BSP și către un acord de tolling.

Așteptările față de optimizare merg însă dincolo de execuția tranzacțiilor. Dintre cele cinci răspunsuri deschise, trei au cerut mai multă certitudine a veniturilor, prin spread-uri sau venituri minime garantate, tolling ori mai multă vizibilitate și management al riscului. Celelalte au vizat tranzacționarea automatizată, cu o împărțire echitabilă a câștigului suplimentar, și gestionarea energiei consumate pentru încălzirea bateriei în timpul iernii.

La capitolul blocaje operaționale, competențele și forța de muncă au primit 44% din cele 18 răspunsuri, înaintea racordării și limitărilor de rețea, cu 22%, și a procedurilor operatorilor sau ale transportatorului de sistem, cu 17%. Niciun respondent nu a ales pre-calificarea pentru serviciile de echilibrare drept principala problemă.

Finanțarea nu se reduce la un prag de venit contractat

Întrebați ce pondere minimă a veniturilor ar trebui contractată pentru ca un proiect BESS să fie finanțabil, patru dintre cei nouă respondenți au spus că răspunsul depinde de sponsor, nu de procent, iar nimeni nu a ales varianta de peste 75%. Grupurile de respondenți au fost diferite și mici, dar rezultatul arată că, pentru o mare parte dintre participanți, procentul de venit contractat nu este singurul criteriu.

Discuția a avansat apoi către scenariile care ar putea compromite planul de business. Participanții au propus opt situații, dintre care cinci au ajuns la votul privind probabilitatea de a se produce în următorii trei ani. Schimbările de reglementare au ocupat primul loc, cu un scor de 3,67, urmate foarte aproape de un scenariu în care pipeline-ul de baterii este construit mai repede decât crește cererea, iar spread-urile de arbitraj și prețurile aFRR scad, cu 3,42. Creșterea costurilor de finanțare s-a clasat pe poziția a treia.

În clasamentul final, la care au răspuns șapte participanți, regulile de piață și produsele de echilibrare au ocupat primul loc între schimbările considerate necesare pentru accelerarea BESS în România. Au urmat autorizarea și procesul de racordare, iar modelele contractuale finanțabile și competențele au obținut același scor.

Răspunsurile din sală nu identifică un model comercial unic pentru proiectele BESS. Energynomics va continua să publice articole dedicate perspectivelor prezentate în cele trei sesiuni: plan comercial și tehnologie, optimizare și acces la piață, finanțare, asigurarea riscurilor și structurile necesare pentru ca proiectele de stocare să treacă de la pipeline la venituri efective.

Workshopul Accelerarea stocării în baterii a fost organizat cu sprijinul Elektra Renewable Support, ADEX Energy, Adrem Asset Management, BESCA, BLU Capital, Dongfang Electric, Electroalfa, Enery, Enexus, Gotion, ING Bank, Marsh Romania și Softenerg WEBUS.