Guvernul a aprobat joi, printr-o Hotărâre, legea Strategiei Naţionale a Hidrogenului 2025-2030, cu perspectiva anului 2050 si a Planului de Acţiune pentru implementarea acesteia, conform unui anunț de pe site-ul Executivului.
”Prin această Hotărâre de Guvern au fost aprobate două documente programatice relevante pentru contextul actual al decarbonizării, care vizează introducerea hidrogenului ca vector energetic la nivel național, și anume, Strategia Națională a Hidrogenului (SNH) pentru perioada 2025-2030, cu perspectiva anului 2050, și Planul de acțiune pentru implementarea sa”, se arată în document.
Prin aprobarea SNH și a Planului de Acțiune aferent, România îndeplinește unul dintre obiectivele din domeniul energetic asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv, obiectivul reformei R4: Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare – jalon nr. 126.
Pentru dezvoltarea direcțiilor strategice propuse în SNH sunt definite 4 obiective generale și 23 obiective specifice, detaliate în textul strategiei, precum și un Plan de acțiuni pentru 2030, respectiv un set de direcții de acțiune în perspectiva anilor 2035 și 2050. Toate acestea au în vedere eliminare barierelor legislative și susținerea investițiilor critice pe lanțul de producere și consum, precum și atingerea obiectivelor naționale în domeniul decarbonizării, în linie cu importanța tot mai mare pe care o are utilizarea hidrogenului la nivelul Uniunii Europene în efortul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Cu toate acestea, după cum am scris anterior, Guvernul a permis reducerea ponderii utilizării hidrogenului în transporturi, de la 5,5% la cel puțin 1%, fapt ce arată o concentrare mai mare pe alte resurse.
Cele 4 obiective definite în cadrul strategiei sunt:
- Decarbonizarea economiei, prin folosirea hidrogenului regenerabil în sectoarele dificil de decarbonizat prin alte metode (de exemplu: imposibilitatea electrificării directe);
- Creșterea economică prin dezvoltarea sustenabilă a unor tehnologii pentru industrii dificil de decarbonizat și crearea de noi locuri de muncă;
- Dezvoltarea tehnologică pentru a asigura o mobilizare pe termen lung a economiei hidrogenului și pentru a susține atragerea de investiții în economie și creșterea standardului de viață;
- Securitatea energetică, prin utilizarea hidrogenului și a soluțiilor Power-to-X pentru optimizarea integrării surselor de energie regenerabilă și pentru realizarea integrării sectoriale.
Documentul identifică cinci potențiale văi de hidrogen, regiuni cu potanțialul de a construi o economie a hidrogenului pe teritoriul României:
Vale 1: București – Ploiești – Târgoviște – Pitești
Vale 2: Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia
Vale 3: Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș
Vale 4: Galați – Brăila – Tulcea
Vale 5: Craiova – Slatina – Târgu Jiu – Rm.Vâlcea
