Comisia Europeană a prezentat planurile unei strategii pe termen lung de a fixa Europa pe o traiectorie climatică în conformitate cu Acordul de la Paris. Dar există îngrijorări conform cărora setul de scenarii viitoare ar putea fi subminat de un singur factor: matematica.
Noua legislație, aprobată de către Comisia pentru energie a Parlamentului European, marți 10 iulie, aduce în prim –plan o proiecție pe 50 de ani care trebuie aprobată până la anul. Oficialii de la Berlaymont vor prezenta un prim draft în cadrul summit-ului COP24 din decembrie, potrivit Euractiv.com.
Pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris până în 2050, UE va trebui să abordeze emisiile din sectoare precum transportul, agricultura și transportul maritim și să se asigure că eforturile de creștere a energiilor regenerabile și a eficienței energetice rămân pe drumul cel bun.
În cadrul unui eveniment de lansare, șeful UE pentru climă, Miguel Arias Cañete, a confirmat că Executivul UE va analiza „căi multiple” și că strategia nu va fi un act juridic, ci va consta într-o serie de repere.
Există, însă, îngrijorări pe scală largă privind modul în care Comisia calculează costurile tranziției în domeniul energiei, care nu ia toți parametrii în calcul.
Următorul model statistic al UE
Comisia s-a bazat în mare măsură pe așa-numitul model Primes pentru a produce o mare parte din legislația sa energetică recentă, dar la evenimentul de lansare a strategiei, președintele Alianței pentru economisire a energiei, Monica Frassoni, a insistat că este „incapabil să surprindă întregul potențial de eficiență energetică „.
Ea a adăugat că Primes este eronat deoarece supraestimează costurile introducerii unor măsuri de eficiență sporite. Unul dintre motivele care stau la baza acestui fapt este că utilizează o rată de actualizare care este mult mai mare decât media din statele membre.
Această rată este destinată să abordeze barierele sociale și economice, cum ar fi costurile de instalare și întreținere, care vor fi în mod inevitabil plătite de consumatori. Cu toate acestea, Comisia utilizează o rată de 10%, care este în contrast cu media din UE de 5,7% și rata de 3,3% a Regatului Unit.
În luna mai, executivul UE a elaborat o nouă analiză a obiectivelor privind eficiența energetică, utilizând rata medie a UE. Noile cifre au arătat că un obiectiv de 40% pentru 2030 ar costa la fel ca un indicator de referință de 27%, calculat utilizând rata veche de 10%.
Deși aceste cifre au indicat o țintă posibilă mai mare pentru aceeași investiție, guvernele naționale au rămas destul de rigide și, în cele din urmă, au semnat un acord bazat, în schimb, pe un obiectiv de 32,5%.
Nu este clar încă dacă Comisia va actualiza rata pe care o utilizează, dar surse au declarat pentru Euractiv că executivul UE intenționează să discute această problemă la o reuniune a grupului de experți economiști în energie ai CE.