România trebuie să folosească mult mai eficient infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice, un lucru care astăzi nu se întâmplă, atrage atenția George Vișan, Director al Piețelor de Energie din cadrul Transelectrica. În viziunea sa, problema este structurală și ține de nevoia de a schimba complet modul în care privim rețelele: nu ca pe un cost inevitabil, ci ca pe un factor strategic esențial pentru decarbonare și integrarea surselor regenerabile.

„Trebuie să utilizăm optim rețelele existente. Noi nu le utilizăm optim,” a spus Vișan în cadrul sesiunii „Vocile industriei”, la Energy Strategy Summit 2025, organizat de Energynomics.

Potrivit directorului Transelectrica, România are astăzi o piață europeană de electricitate care funcționează „în condițiile date”, dar asta nu înseamnă că Uniunea Energetică este completă. Dimensiunea flexibilității rămâne un capitol neterminat – și un factor critic pentru viitor. „În primul rând, avem o piață europeană… funcțională în condițiile date. Punct. Dar nu este complet finalizată toată Uniunea asta energetică pentru că trebuie să discutăm de flexibilitatea sistemului,” a explicat Vișan.

Flexibilitatea înseamnă, în termeni concreți, investiții masive în stocare, în răspuns la cerere, în digitalizare și în infrastructura rețelei. Acestea nu sunt simple costuri, ci investiții strategice care pot garanta securitatea energetică și competitivitatea economică pe termen lung.

Investiții anticipate și interconexiuni mai mari

Europa și-a stabilit ca obiectiv creșterea capacității de interconexiune cu 35 GW până în 2030. România își propune să ajungă de la 4 GW la 7 GW până în 2035. Acest salt este vital pentru integrarea surselor regenerabile în mixul energetic și pentru valorificarea potențialului Mării Negre, unde proiectele offshore ar trebui să genereze 3 GW care să fie „transportați pe țărm și vânduți” acolo unde există cerere.

Vișan a subliniat clar dimensiunea economică a acestei provocări: „Interconexiunile până în 2030 trebuie să crească cu 35 GW, adică 35.000 de MW. România o să crească de la 4.000 la 7.000, sperăm, până în 2035 cu țările vecine.”

Aceste investiții sunt parte dintr-un plan mai amplu la nivel european, care, potrivit calculelor prezentate, ar putea ajunge la 863 de miliarde de euro până în 2050 – o sumă care include și dezvoltarea energiei offshore, despre care „nu s-a discutat destul aici”, a remarcat Vișan.

Pentru a susține astfel de investiții, este însă nevoie de un cadru de reglementare evoluat și predictibil. „Trebuie să ai o certitudine când faci o astfel de afacere,” a spus Vișan. Lipsa unei reglementări clare poate bloca investițiile în rețea, în flexibilitate și în capacități de stocare, chiar dacă acestea sunt critice pentru tranziția energetică.

România nu se confruntă în prezent cu congestii în rețeaua de transport, însă Vișan avertizează că această situație nu va dura la nesfârșit. „Nu există congestii. Acum montăm al doilea circuit între Smârdan și Gutinași în zona Dobrogei. Deci noi nu plătim congestii. Și de ce? Pentru că utilizăm eficient rețelele prin dispecializare. Nici nu avem un consum prea mare,” a explicat Vișan, adăugând însă că situația se va schimba odată cu electrificarea masivă a transporturilor și a altor sectoare.

„În momentul în care consumul de energie va crește – pentru că va crește – o să trebuiască să aruncăm mașini diesel la gunoi și să ne cumpărăm electrice în 10-15 ani, probabil.”

România are cel mai mic consum per capita din UE

România are astăzi cel mai mic consum de electricitate per capita din Uniunea Europeană – aproximativ 1.800 kWh pe an. „Bulgarii au 4.000. Vă dau un exemplu,” a spus Vișan. Această situație limitează deocamdată presiunea pe rețele, dar va deveni un handicap în competiția pentru atragerea investițiilor industriale și pentru modernizarea consumului casnic.

Vișan avertizează că, odată cu creșterea consumului, vor fi necesare investiții nu doar în rețelele interne, ci și în interconexiuni, pentru a construi acea „farfurie de cupru” europeană care permite fluxuri masive de energie între state.

Un alt punct critic în prezent este piața de echilibrare, care funcționează mai degrabă ca un mecanism de penalizare pentru lipsa de flexibilitate și dezechilibrele structurale din sistem. „Piața de echilibrare este o piață de penalizare. Face treaba. Ea penalizează. Iar faptul că noi avem dezechilibre majore, pentru că nu am deblocat încă flexibilitatea, se vede când nu avem nevoie de energie, dar ea este produsă,” a arătat Vișan.

El subliniază că nu Transelectrica este cea care sancționează participanții care nu își respectă angajamentele contractuale – ci însăși piața.

Deblocarea flexibilității este un obiectiv strategic

Pentru a corecta aceste dezechilibre, România trebuie să „descătușeze” flexibilitatea sistemului. „Trebuie să deblocăm toate formele de flexibilitate: răspuns la cerere, stocare, instrumente digitale,” spune Vișan, punctând că la nivel european se lucrează deja la un cod de rețea pentru răspuns la cerere, care va oferi un cadru comun pentru operatorii de transport și distribuție.

„Acest cod de răspuns la cerere va fi aprobat anul acesta de ACER. Se vor face metodologiile și atunci sigur că piața de flexibilitate putem să o dezvoltăm și noi în România,” a mai explicat Vișan.

El a avertizat însă că fără un cadru predictibil și coordonat la nivel european, inclusiv în ceea ce privește tarifarea, beneficiile acestor investiții vor fi limitate. „N-aș insista atât de mult pe această marotă a noastră cu investițiile. Sunt importante, dar vă spun: utilizarea sistemelor este cu atât mai importantă.”

România se află, așadar, în fața unei alegeri strategice. Poate continua să gestioneze rețelele de transport și distribuție ca pe o infrastructură subfinanțată și prost utilizată – sau poate transforma rețeaua într-un motor de integrare europeană, de atragere a investițiilor și de susținere a electrificării accelerate.

Energy Strategy Summit 2025 a fost organizat de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: AJ Brand, Elektra Renewable Support, ABB, Adrem Asset Management, Alive Capital, BCR, DEKRA, Distribuție Energie Electrică Romania, E-Infra, Eaton Electric, Electrica Furnizare, EnergoBit, Enery, Enevo Group, Enexus, European Investment Bank, Evryo, Exim Banca Romaneasca, Delgaz Grid, Genesis Biopartner, Huawei, ING Bank, Jantzen Renewables, Keno Energy, Leader Team, LONGi, Nano Energies, Prime Batteries Technology, Procesio, Procredit Bank, Relians, Renomia, Romgaz, Schneider Electric, script.ai, Sermatec, smartPulse, Solar Today, SolaX, Think Blu Solution, Voltika, Wiren, YEO, AIployees, Aqua Carpatica, Alexandrion, Carbon Tool, Imsol.