Începând de astăzi schema de plafonare – compensare a prețurilor la energia electrică este eliminată, după mai bine de trei ani de zile. Sistemul a fost introdus în noiembrie 2021, în contextul crizei prețurilor provocate de manipularea pieței europene de către Rusia, în pregătirea lansării războiului din Ucraina. Apărută ca o măsură excepțională, schema a protejat consumatorii de energie și a asigurat liniștea guvernanților, cu prețul distorsionării grave a pieței de energie la nivel național.

Schema a inclus un mecanism de compensare prin care statul s-a angajat să returneze furnizărilor diferența dintre prețul la care cumpărau  energia din piață și prețul de vânzare plafonat administrativ. În perioada 1 aprilie 2022 – 30 iunie 2025, toți clienții casnici au beneficiat de un preț maxim plafonat cuprins între 0,68 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, în funcție de consumul lunar.

Mecanismul de compensare a furnizorilor a acumulat însă întârzieri majore, ceea ce s-a tradus mai departe în probleme de lichiditate pentru toți furnizorii din piață. Totodată, sistemul a pus o presiune importantă e bugetul public, în ciuda taxelor excepționale impuse producătorilor de energie electrică.

De la 1 iulie 2025, odată cu eliminarea plafonării prețurilor la energie, consumul va fi facturat la prețul stabilit în contractul încheiat cu furnizorul de energie electrică. Impactul va ajunge la consumatori odată cu facturile emise  în luna august, pentru consumul realizat în luna iulie.

În pregătirea liberalizării pieței, săptămâna trecută, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență pentru introducerea unui nou mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică. În perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei și pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de este de maximum 1.784 de lei, se vor acorda vouchere în valoare de 50 de lei care pot fi folosite doar pentru plata facturilor la energia electrică. Acestea se acordă la cererea beneficiarului, fie online, prin aplicația EPIDS, care urmează încă să fie dezvoltată și administrată tehnic de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), fie prin intermediul reprezentanților oficiului poștal sau ai primăriilor corespunzătoare locului de consum declarat de beneficiar.

Din martie 2026, este prevăzut ca schema de plafonare să fie ridicată şi pentru gazul natural.

Iese din scenă o schemă costisitoare

Cu toate temerile, dificultățile și provocările pe care le va ridica revenirea la o piață liberă a energie electrice, defectele de concepție și efectele adverse ale schemei de plafonare / compensare sunt astăzi evidente și fac menținerea acesteia nu doar nesustenabilă, ci și contraproductivă.

1. Inechitate

Plafonarea s-a aplicat nediscriminatoriu, strict în funcție de consum, indiferent de capacitatea de plată sau de comportamentul de consum. Astfel, persoanele vulnerabile au beneficiat de aceleași plafoane ca și cele care nu ar fi avut nevoie de un asemenea sprijin.

2. (Ne)Sustenabilitate fiscală

Potrivit anunțurilor oficiale, schema a implicat costuri de circa 30 de miliarde de lei (14 miliarde în 2022, 10 miliarde în 2023, 4 miliarde în 2024). Teoretic, acoperirea acestor sume de la care au fost exceptați consumatorii ar fi trebui să fie alimentată din Fondul de tranziție, taxa de solidaritate, taxa offshore şi alte taxe și contribuții impuse companiilor din energie. Cel puțin 1,5 miliarde de lei ar urma să fie restituită producătorilor de electricitate care au avut câștig de cauză la Curtea Constituțională. Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică impusă producătorilor de energie electrică a impus acestora să plătească la stat 100% din veniturile suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh, iar ulterior 400 lei/MWh.

3. Capacitate administrativă redusă = întârzieri masive în compensarea furnizorilor

Schema a funcționat, de facto, cu banii asigurați în avans de furnizorii de electricitate, ceea ce a ridicat acestora grave probleme de fluxuri financiare. Lipsa de interes a autorităților publice și de reglementare în accelerarea plăților compensatorii face ca și în prezent furnizorii să aibă de recuperat sume importate aferente unor costuri efectuate în urmă cu mai bine de 12 luni.

4. Descurajarea investițiilor în noi capacități de generare

Prin plafonarea prețului de vânzare a energiei și suprataxarea profiturilor au fost afectată capitalizarea producătorilor existenți și bancabilitatea proiectelor de noi capacități de generare pregătite de aceștia. În plus, comportamentul abuziv și impredictibil (o măsură excepțională a fost extinsă pe mai bine de 3 ani) a redua atractivitatea pentru investiții în centrale noi finanțate prin resurse atrase din piață.

5. Descurajarea eforturilor de eficiență energetică

Consumatorii industriali și firmele, precum și consumatorii casnici, nu a fost stimulați să investească în eficiență energetică – ceea ce a menținut focarele de consum nejustificat de ridicat.

6. Afectarea concurenței pe segmentul furnizare‑trading

Reglementarea completă și nefavorabilă a împins afară din piață un număr mare de furnizori și traderi, având ca efect reducerea lichidității și a concurenței până la riscuri sistemice de tipul dependenței de regimul furnizorului de ultimă instanță (FUI) în condiții du totul impredictibile.

7. Încălcarea legislației comunitare

La nivelul Uniunii Europene, prețurile reglementate pentru energia electrică reprezintă o derogare de la principiul general al prețurilor de furnizare bazate pe piață. Asemenea scheme de sprijin trebuie să se aplice pe durate scurte, ca măsuri excepționale, cerințele principale fiind “ca prețurile să fie peste costuri și să permită o concurență efectivă în piață. În toate cazurile, schemele trebuie să fie justificate, proporționale și limitate în timp.”