Europa nu poate rămâne o putere industrială dacă prețurile la energie sunt, din motive structurale, prea ridicate. Când Rusia a sistat livrările de gaze, am ripostat. În prezent, sursele noastre de aprovizionare sunt mai diversificate. De asemenea, am investit în energii curate produse pe plan intern – surse regenerabile și energie nucleară. Însă a urmat blocarea Strâmtorii Ormuz. Și, din nou, am resimțit din plin costurile dependenței noastre generale de combustibilii fosili din import. De la începutul conflictului, combustibilii fosili din import ne-au costat în plus 90 de miliarde de euro, fără a obține nici măcar o moleculă de energie în plus, a declarat astăzi președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Ea a susținut discursul privind Starea Uniunii (SOTEU) în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, miercuri dimineața.
„Așadar, trebuie să ne intensificăm eforturile în direcția energiei curate, accesibile și produse pe plan intern. Fie că este vorba despre surse regenerabile și energie nucleară, fie despre biometan sau altele. Cu o abordare neutră din punct de vedere tehnologic. Însă aceste surse trebuie să ne asigure independența. Pentru a obține această independență, trebuie să electrificăm Europa. Obiectivul nostru este să dublăm ponderea energiei electrice până în 2040. Astfel, Europa ar putea reduce factura pentru importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an. Totodată, trebuie să ne asigurăm că energia electrică pe care o producem este disponibilă. Anul trecut, am instalat capacități de energie regenerabilă de peste 80 de gigawați. Însă capacități de șase ori mai mari așteaptă încă să fie conectate la rețea. De aceea avem nevoie atât de urgent de pachetul legislativ privind rețelele. Trebuie să investim mai rapid. Să accelerăm conectarea la rețea. Să dezvoltăm capacități de stocare. Pe scurt, să transformăm viitorul Europei într-unul electric”, a afirmat ea.
„Putem reduce prețurile la energie, putem investi și inova mai mult și ne putem reforma economiile. Însă toate acestea sunt subminate dacă firmele noastre nu concurează în condiții de egalitate. Avem în continuare prea multe dependențe periculoase. Depindem de China în proporție de peste 80% pentru multe materii prime critice și de 90% pentru unele metale din categoria pământurilor rare. Am făcut multe progrese, dar nu suntem singurii care încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare. Trebuie să ne asigurăm urgent necesarul și să ne constituim rezerve. Nicio țară nu poate face acest lucru singură. Prin urmare, trebuie să abordăm lucrurile diferit. De aceea, vom înființa o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice. Aceasta ne va ajuta să obținem și să stocăm resursele de care avem nevoie – pentru mașini electrice, cipuri și baterii, tehnologii verzi și sectorul apărării, precum și pentru multe altele. De acest lucru depinde nu doar industria noastră, ci și independența și securitatea noastră”, a adăugat ea.
Ea a mai precizat că Europa se încălzește într-un ritm dublu față de media globală și a anunțat crearea unei Alianțe pentru Asigurarea Climei. De asemenea, urmează să fie elaborat un Plan European de Gestionare a Valurilor de Căldură.
„Desigur, tranziția este complexă. Va trebui să ne adaptăm și să învățăm pe parcurs. Însă nu există nicio îndoială: Europa poate, trebuie și va rămâne fermă în atingerea obiectivelor sale climatice. Nu este vorba de a alege între atenuare și adaptare. Avem nevoie de ambele. Și ele trebuie să se consolideze reciproc. Aceasta este singura cale de a atinge reziliența climatică. Însă trebuie să ne intensificăm considerabil eforturile de pregătire. Luna viitoare vom prezenta un nou cadru pentru reziliența climatică. Vom identifica 100 dintre cele mai vulnerabile teritorii din Europa. Și vom evalua riscurile – precum și nivelul la care acestea ar trebui gestionate. Acest demers ne va oferi o abordare care implică întreaga societate – mergând până la nivelul local, unde adaptarea contează cel mai mult. De asemenea, inițiativa va urmări transformarea Europei într-un lider al tehnologiilor de adaptare – o piață emergentă uriașă. Fie că este vorba despre culturi rezistente la secetă, prevenirea inundațiilor sau sisteme de răcire eficiente energetic, Europa este deja un lider. Și trebuie să valorificăm această piață. În prezent, doar aproximativ 25 % din pierderile cauzate de catastrofe în Europa sunt acoperite de asigurări private. Acest lucru înseamnă că, mult prea des, bugetele naționale devin asigurătorul de ultimă instanță. Trebuie să acționăm pentru a elimina acest decalaj. De aceea, Comisia va înființa o Alianță pentru Asigurarea Climei.
Situația din această vară nu trebuie să se repete. Prin urmare, vom prezenta în curând și un Plan european privind valurile de căldură. Avem nevoie de sisteme mai bune de avertizare timpurie și de o mai bună pregătire a sistemului de sănătate. Avem nevoie de adaptare urbană și de soluții de răcire. Și trebuie să îi sprijinim pe cei mai vulnerabili. Cunoaștem riscurile pe care deficitul de apă le prezintă pentru fermieri, pentru energie și pentru lanțurile de aprovizionare. Cu toate acestea, prin conductele europene se pierde aproape un litru din patru – în principal din cauza scurgerilor. Ce risipă! Așadar, vom propune o nouă inițiativă europeană privind apa. Pentru că apa este prețioasă. Atât pentru industrie, cât și pentru securitatea noastră alimentară. Culturile au nevoie de apă pentru a crește, iar animalele au nevoie de ea pentru a supraviețui. Recolte întregi depind de apă. De aceea, vom veni cu propuneri pentru a îmbunătăți gestionarea riscurilor [în agricultură] și pentru a aborda problema decalajului în materie de asigurări”, a conchis ea.
