O nouă întâlnire a Platformei de dialog pentru climă și energie cere factorilor de decizie naționali să adopte ținte ambițioase și măsuri detaliate privind energia regenerabilă și comunitățile de energie în versiunea revizuită a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC).

 

Municipalități din Asociația Orașe Energie în România (OER), agenții și organizații nonguvernamentale s-au întâlnit la Brașov cu membri ai Ministerului Energiei și ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a discuta situația revizuirii PNIESC, document pe care România trebuie să îl transmită Comisiei Europene până la 30 iunie 2024. Punctul de plecare al întâlnirii a fost necesitatea ca România să-și seteze ținte ambițioase în domeniul energiei regenerabile pentru orizontul de timp 2030.

 

Participanții la întâlnire au adresat următoarele solicitări reprezentanților ministerelor:

• Asigurarea participării inclusive a publicului în procesul de actualizare a PNIESC, prin oferirea de oportunități concrete de participare, într-un cadru transparent și echitabil, cu acces la toate documentele, rapoartele și analizele care stau la baza actualizării planului. Participanții au reclamat absența consultărilor pentru versiunea PNIESC transmisă de România în 2023;
• Includerea de obiective și ținte specifice pentru comunitățile de energie regenerabilă (de exemplu, număr de comunități de energie care vor fi înființate, sau capacități instalate de comunități de energie);
• Includerea în PNIESC, în manieră detaliată, a prevederilor care să impulsioneze formarea și funcționarea comunităților de energie.

 

Referitor la consultarea publicului în procesul de revizuire PNIESC, directoarea OER, Leea Mihăilă, a afirmat disponibilitatea organizației de a facilita dialogul dintre ministere și autoritățile locale. „Planurile Naționale privind Energia și Clima reprezintă strategiile naționale pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene, iar conținutul acestora este clar definit de Regulamentului privind Guvernanța Uniunii Energetice și a Acțiunilor Climatice. Dincolo de cerințele de conținut, Regulamentul precizează cum, și cel mai important, cu cine trebuie formulate și revizuite aceste planuri. Implicarea autorităților locale, a organizațiilor societății civile, a mediului privat și a actorilor cheie relevanți este esențială. Elaborarea acestor planuri ar trebui să aducă schimbări semnificative în privința modului în care sunt formulate și executate politicile naționale. Cu toate acestea, evaluarea Comisiei Europene indică faptul că implicarea părților interesate s-a realizat deficitar de majoritatea Statelor Membre. De aceea dorim să stimulăm acest dialog, pentru ca diferitele niveluri de guvernanță să poată coopera pentru viitorul nostru”, explică Leea Mihăilă.

 

În ceea ce privește includerea unor obiective și ținte specifice pentru comunitățile de energie, Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace, menționează că „România poate învăța din exemplele bune din Europa. Lituania și-a stabilit pentru 2030 ca 0,473% din producția totală de energie să provină în mod specific din comunitățile de energie regenerabilă, iar Spania a inclus un obiectiv de consum individual și autoconsum de 19GW, precum și o măsură specifică cu obiective bine definite pentru comunitățile energetice. Este necesar ca și România să își ia astfel de angajamente. Cât mai repede!”

 

Activitatea platformei de dialog pentru climă și energie a fost completată de prima întâlnire din proiectului NRGCOM, dedicată eficientizării costurilor în comunitățile de energie și potențialelor investiții în infrastructură cu costuri reduse. Cu această ocazie, municipalitățile au împărtășit din propriile experiențe cu privire la creșterea eficienței energetice a clădirilor, instalarea de facilități de producție de energie regenerabilă pe acoperișurile clădirilor publice, derularea de programe de educare și conștientizare, dar și accesul la finanțare.

 

Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie, a discutat despre problemele cadrului actual de reglementare care împiedică partajarea energiei la nivelul unei comunități, dar și despre soluțiile tehnice care se impun. „Introducerea unui sistem de contorizare netă virtuală (virtual net metering), dar și alte aspecte tehnice, sunt esențiale pentru comunitățile de energie pentru că prin ele asigurăm distribuția corectă a beneficiilor, utilizarea optimă a resurselor, stabilitatea rețelei și managementul eficient al energiei. Aceste elemente contribuie la succesul comunităților de energie în tranziția către un viitor cu energie curată”, a afirmat Dan Pîrșan.

 

Totodată, Camelia Sava, manager de proiect la Cooperativa de Energie, explică faptul că „dezvoltarea comunităților de energie din România este limitată și din cauza lipsei de finanțare. Guvernele din UE valorifică fondurile publice în sprijinul comunităților de energie, iar acest lucru ajută la răspândirea mișcării comunitare în Europa și la acceptarea mai rapidă a surselor de energie regenerabilă. Accesul facil la fonduri europene și naționale, cu proceduri simplificate, este esențial pentru a debloca acest potențial și a accelera tranziția energetică a țării.”