Acasă » Electricitate » Hidro » Hidroelectrica: De ce nu a fost listarea una duală?

Hidroelectrica: De ce nu a fost listarea una duală?

27 iunie 2023
Electricitate
Bogdan Tudorache

Anul trecut Fondul Proprietatea milita pentru o listare duală, care să aibă loc atât pe piața de la București, cât și pe cea de la Londra, prin certificate de depozit (GDR-uri). O listare duală ar fi crescut atât capitalizarea cât și plaja de investitori. În final, însă, s-a decis ca listarea să aibă loc doar la București. Inițial, Fondul Proprietatea se aștepta, anul trecut, ca listarea pe bursă a cel puțin 15% din acțiunile Hidroelectrica să genereze un interes major din partea investitorilor și să conducă la o tranzacție de 2-3 miliare de dolari. Condiția era ca listarea să fie una duală, la Bursa de Valori București și London Stock Exchange.

”Decizia de a ne lista la Bursa de Valori din București este bazată pe deciziile acționarilor la nivelul Fondului Proprietatea”, a comentat, pentru Energynomics Johan Meyer, Directorul General al sucursalei FTIS din București și Managerul de Portofoliu al Fondului Proprietatea, în cadrul conferinței de presă de vineri, 23 iunie 2023.

”Aceasta înseamnă foarte mult pentru piața de capital din România. Cred că atingem o serie de recorduri cu privire la mărimea potențială a tranzacției, și suntem foarte mulțumiți să fim în această poziție”, ne-a mai declarat Johan Meyer.

”Trebuia să ajutăm Bursa de la București”, a declarat, pentru Energynomics, noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul unei întâlniri cu presa.

”Într-adevăr, o listare locală e valoroasă aici. Toate companiile românești care s-au listat afară nu au avut o lichiditate mare acolo,” a comentat un expert, pentru Energynomics. ”Însă IPO-ul Hidroelectrica, deși o tranzacție foarte mare, raportat la dimensiunea actuală a pieței românești, nu mai este la dimensiunea de acum 10 ani”, a explicat sursa citată.

”Sunt argumente pro și contra unei listări duale. Evident, o listare duală mobilizează un număr mai mare de investitori. Dar, dimensiunile la care au ajuns investitorii instituționali din România sunt mult mai mari azi, și retailul și la ce bani sunt în depozite…piața nu mai este ca acum 10 ani…Totodată, lichiditatea a fost foarte redusă pentru GDR-uri. Pentru noi, ca români, avea sens să păstrăm lichiditatea aici. Există și alte companii mari din CEE, cum ar fi CEZ sau MOL, listate pe propria lor piață. Altfel, cum poți dezvolta propria piață? Sunt argumente puternice din punct de vedere al creării unei mase critice. Ne văităm – de ce nu sunt mulți analiști în piață – păi dacă nu ai o lichiditate, companii de brokeraj puternice, să angajeze analiști și să acopere multe companii – dacă firmele mari pleacă…”

”Evident, avea dreptate și FP, ca vânzător, că o listare duală mobiliza mult mai ușor investitorii de afară. Dar, pe de altă parte, România nu mai este ce era acum 10-15 ani. Acum fondurile de pensii au 21 de miliarde de euro active, pe Pilon II. Celelalte – PIII au peste 700 de milioane de euro în active. Ele reflectă structura bursei locale. Avem deja o acumulare de capital non-bancară, prin fondurile de pensii și una semnificativă pe fondurile mutuale. Trebuie dezvoltată, însă, prin emitenți și piața de obligațiuni și de acțiuni, pentru că în lipsa ei fondurile mutuale vor investi în emitenți străini, și tu zici că finanțezi economia, însă nu o finanțezi pe cea românească ci pe cea de afară”, a comentat sursa citată, pentru Energynomics.

FP milita anul trecut pentru o listare duală

Conform unui document al Fondului Proprietatea (FP) de anul trecut, consultat de Energynomics, ”pentru a asigura succesul IPO-ului, listarea Hidroelectrica este necesar sa aibă loc atât la BVB, ca piață principală, cât și pe o piață internațională de capital – de exemplu London Stock Exchange (Bursa de Valori de la Londra, LSE)”.

”Există un decalaj mare între piețele de capital locale din regiunea Europei Central-Estice și centrele financiare consacrate în ceea ce privește fondurile disponibile și lichiditatea…Chiar și după standardele europene și internaționale, IPO-ul Hidroelectrica ar reprezenta o tranzacție foarte mare. Având în vedere că se așteaptă ca dimensiunea tranzacției să depășească 2 mld. Euro, băncile ar fi foarte îngrijorate de riscul privind tranzacția dacă listarea s-ar realiza doar pe BVB…Este de așteptat ca plasamentul să fie mult mai mare comparativ cu ceea ce poate absorbi piața locală: 2,5 –3,0 miliarde USD. Fără o listare duală, IPO-ul companiei ar putea eșua”, se arată în documentul FP emis în mai 2022, consultat de Energynomics.

”Pentru un IPO de succes, cererea brută, adică valoarea cumulată a ordinelor plasate de investitori într-un anumit IPO este necesar să se situeze între 2 – 3 ori dimensiunea IPO-ului efectiv (cererea alocată). Un IPO de succes oferă o evaluare corectă a companiei în cadrul IPO-ului și susține prețul acțiunii companiei odată ce aceasta este listată. Aceasta înseamnă că pentru un IPO de 15% din Hidroelectrica, este necesar să generăm o cerere brută de peste 6 mld Euro”, susținea atunci FP.

Documentul mai arăta că, dacă cererea brută în cazul unei listări care ar avea loc doar pe BVB ar fi de doar 1-1,5 miliarde de euro, listarea duală ar însemna o cerere brută de 3.0 -6.0 miliarde euro, fapt ce ar determina o creștere a valorii IPO-ului de la 0,5-0,7 miliarde de euro exclusiv pe piața locală la 1,5-2 miliarde de euro, în cazul listării duale. În calitate de vânzător în cadrul IPO-ului, Fondul Proprietatea se poate asigura că cel puțin 50% din acțiuni sunt alocate investitorilor de pe BVB.

”Listarea pe o piață internațională va susține în mod decisiv tranziția BVB către statutul de piață de capital emergentă. După IPO, cea mai mare parte a lichidității va fi pe BVB și, de asemenea, o parte semnificativă a investitorilor care au participat inițial la listarea internațională se va transfera la BVB” se mai arăta în documentul citat.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *