Acasă » Termo » Minerit » Centralele pe cărbune rămân rezerva preferată a marilor economii ale lumii

Centralele pe cărbune rămân rezerva preferată a marilor economii ale lumii

13 august 2013
Analize
energynomics

###author###

State și organizații internaționale au făcut recent anunțuri că au decis să retragă sprijinul pentru funcționarea ori finanțarea centralelor pe cărbune. Cele mai recente date arată totuși că în prezent cărbunele este folosit pentru a produce 40% din cantitatea totală de electricitate la nivel mondial, iar gradul său de utilizare a crescut cu peste 50% în ultimii 10 ani. Guvernul american a decis primul să facă un astfel de anunț, prin vocea președintelui Obama.

Cel mai recent, Banca de Export-Import din SUA acordase peste 1,4 miliarde de dolari pentru două proiecte în Africa de Sud și India. SUA sunt în continuare al doilea mare producător de cărbune la nivel mondial, și deși analiștii se așteaptă ca pe plan intern cererea să scadă, în țările dezvoltate care se îndepărtează de folosirea energiei nucleare, precum Germania ori Japonia, aceasta va crește.

În ultimii ani s-au introdus în SUA reglementări de mediu mai stricte, iar expansiunea companiilor de energie regenerabilă și explozia producției de gaze naturale au făcut să se închidă centralele pe bază de cărbune, cu impact asupra cererii pe termen lung. Decizia este una curajoasă în contextul istoric al politicii și economiei nord-americane. Timp de multe decenii cărbunele a stat la baza industrială a SUA, iar contribuțiile substanțiale făcute de marii producători în preajma rundelor electorale au întârziat pentru mulți ani introducerea de reglementări severe.

În prezent, în unele state americane se duce o luptă acerbă între susținătorii cărbunelui și cei ai gazelor naturale ca principale surse de back-up și de echilibrare a sistemelor energetice, mai ales în lumina unor deciziilor recente ale Agenției pentru Protecția Mediului. Aceasta a concluzionat că apa subterană din trei sit-uri de stocare a deșeurilor provenite din exploatarea cărbunelui localizate în partea de vest a statului Penssylvania a fost contaminată.

Banca Mondială și BEI pun condiții pentru finanțarea centralelor pe bază de cărbune

Declarații publice privitoare la desolidarizare față de consumul de cărbune au venit și din partea Băncii Mondiale și a Băncii Europene pentru Investiții (BEI), organizații care au finanțat în ultimii cinci ani cu peste 10 miliarde de dolari astfel de inițiative. BEI a stabilit un standard de performanţă care împiedică împrumuturile pentru construcţia de noi centrale pe cărbune, dacă acestea nu folosesc drept carburant şi biomasă.

Se apreciază că și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare ar putea la rândul ei să limiteze sprijinul pentru aceste proiecte, dacă ținem cont de puterea exemplului. Schimbarea de direcție ar putea influența major finanțarea oferită la nivel mondial pentru astfel de proiecte, măcar în statele cele mai expuse riscurilor ecologice, prin excelență cele care nu au norme de mediu bine puse la punct și în care sistemele legislative, politice și economice sunt încă fragile.

70% din energia electrică folosită de industria chineză este produsă din cărbune

Estimările privind cererea de cărbune pe plan mondial sunt pe cât de variate pe atât de nesigure. Ce se poate spune cu siguranță este că în urma interzicerii exporturilor de cărbune pe care China a introdus-o recent, acest stat va rămâne pentru viitorul apropiat cel mai important producător și consumator. Din anii ’70 dezvoltarea Chinei a presupus trecerea de la o economie agrară la una industrială și urbanizată. În anii ’60 mai bine de 60% din populația activă era angajată în activități agricole, dar după trei decenii această cifră aproape s-a înjumătățit. Odată cu creșterea economică și necesitățile de consum au crescut.

Pentru a răspunde acestor cerințe în ritmul accelerat impus, China a ajuns astăzi să producă din cărbune circa 80% din energia electrică din sistem, iar din aceasta aproape 70% este orientată către alimentarea fabricilor. În tot acest timp China a ajuns să producă în 2009 peste 48% din cărbunele produs la nivel mondial, după ce în urmă cu 9 ani 28% din tot cărbunele produs la nivel mondial era produs în China. Cărbunele a rămas opțiunea cea mai ieftină pentru generarea de energie, fiind disponibil în cantități mari pe teritoriul țării, însă folosirea pe scară largă a atras după sine degradarea considerabilă a mediului înconjurător și reducerea teritoriului optim pentru locuire.

UE preferă cărbunele în locul gazului natural

Producţia de cărbune a scăzut substanţial în EU pe parcursul ultimilor 20 de ani. În 2010, aceasta nu reprezenta decât o treime din nivelul din 1990, dar Europa continuă totuşi să importe cărbune pentru a-şi satisface consumul. Totuși, în ciuda angajamentului luat de a reduce emisiile de gaze de seră înregistrate la nivelul anului 1990 cu 80% până în 2020, centralele pe bază de cărbune de pe teritoriul Uniunii Europene au început în ultimii ani să funcționeze din nou la capacitate mare. Unul dintre factorii care au făcut din nou cărbunele atractiv ține de un declin puternic al prețului acestuia pe piețele internaționale ca urmare a creșterii producției americane de gaz natural și direcționarea cărbunelui extras cu precădere către exterior.

Al doilea factor privește faptul că în confruntarea preț gazelor naturale vs prețul cărbunelui, cel din urmă iese învingător, prețurile europene la gaze naturale fiind cele mai ridicate din lume. Un al treilea factor important este reprezentat de eșecul platformei europene pentru trading al carbonului ETS, instrumentul central al UE pentru combaterea schimbărilor climatice. CE încearcă să reformeze fundamental piața de certificate pentru dioxid de carbon. Până când această acțiune se va realiza ETS rămâne incapabil să penalizeze utilizarea centralelor pe cărbune.

UE înregistrează și capacități de producție care se află în stadiul de construcție. Noi unități în Germania și Olanda vor fi conectate la sistem în a doua parte a anului 2013 și în 2014. Mai mult, două noi complexe energetice pe bază de cărbune au fost deja finalizate în Germania. Alte planuri de construcție sunt în derulare în Turcia și în Balcani.

România integrează minele de cărbune cu termocentralele

Deși producția de energie electrică este în curs de diversificare în ceea ce privește materiile prime folosite, vor rămâne câteva locuri în Europa unde minele de cărbune vor continua să fie importante pentru sistemul energetic național. Unul dintre aceste locuri este și România. Proporția cărbunelui în producția de electricitate din România variază în jurul cifrei de 40%, din care majoritatea este huilă, și prin HG nr. 138 din 3 aprilie 2013 se acordă prioritate în sistemul energetic termocentralelor, dar în prima jumătate a lui 2013 producţia termocentralelor a fost redusă cu 26% din pricina cererii mici de energie, a centralelor eoliene şi a unui an hidrologic bun.

Guvernul României a trecut apoi la înfiinţarea “campionilor energetici”, în fapt societăţi care până la aceea data aveau pierderi masive şi care urmau să fuzioneze. În acest fel minele de cărbune viabile şi neviabile au fost integrate în activitatea unor centrale termice. În martie 2012 Adunările Generale ale Acţionarilor complexelor energetice Craiova, Rovinari şi Turceni au aprobat proiectul de fuziune şi creare a companiei Complexul Energetic Oltenia.  Societatea este formată din cele trei unităţi energetice plus Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

Conform programului de restructurare a mineritului avizat de UE și de FMI, trei mine de huilă din Valea Jiului vor fi închise până în 2018, în timp ce alte patru au fost menținute și incluse în Compania Energetică Hunedoara, un al doilea campion energetic. Din iulie 2012 Complexul Energetic Hunedoara a integrat în cadrul său Societatea Naţională a Huilei Petroşani.

Începând cu această dată, Complexul Energetic Hunedoara S.A. include termocentralele Mintia, Paroşeni şi minele viabile de cărbune Vulcan, Lonea, Livezeni şi Lupeni, şi are ca obiect principal de activitate producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice produse din huilă. Complexul Energetic Hunedoara este vizat și de investiții considerabile. Directorul Complexului Energetic Hunedoara a declarat că două companii din China vor să investească între 200 şi 300 milioane de euro pentru Termocentrala Mintia şi alţi 60 milioane de euro pentru unităţile miniere viabile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *