Anul 2022 a fost anul investițiilor în energie în România, 2023 continuă să fie și el un an în care se efectuează investiții masive, iar efectele acestor investiții se vor vedea în curând, susține Virgil Popescu, Ministrul Energiei, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics. Totodată, Ministerul Energiei a încheiat parteneriate strategice, solide, pe termen lung pentru a asigura securitatea energetică a țării, afirmă Virgil Popescu.
Care sunt principalele inițiative, parteneriate, acțiuni și decizii de politică energetică locală și regională pe care le-a luat România pentru asigurarea independenței energetice și a securității în aprovizionare?
Vreau să spun ceva important despre perioada 2022-2023. Nu au existat ani de când în România este organizat domeniul energetic cu un minister propriu, în care energia să fie folosită drept un vector de securitate națională prin parteneriatele încheiate în domeniul nuclear civil, mai mult decât în această perioadă. De asemenea, nu au existat ani de când în România este organizat domeniul energetic cu un minister propriu, în care atenția să se fi concentrat deopotrivă asupra problemelor de sistem (mixtul energetic-decarbonare-noi tehnologii), dar și asupra problemelor ce afectează prețul final plătit de consumatori casnici sau non-casnici, mai mult decât în acești ani.
În primul rând, despre securitatea energetică și eliminarea dependenței de gaz rusesc. Am încheiat parteneriate strategice, solide, pe termen lung pentru a ne asigura nevoile de gaze naturale atât pentru sezonul rece din care am ieșit, cât și pentru sezonul rece care va urma.
Este vorba despre un întreg proces, care a început în urmă cu mult timp, care a implicat, la început, discuții pe care le-am purtat cu oficiali din Azerbaidjan. Apoi a intervenit vizita de la Sofia, în toamna anului 2022, unde am fost prezent alături de Primul Ministru al României, dl. Nicolae Ciucă, prin care am securizat livrarea gazelor din Marea Caspică. După acest moment important pentru relația România-Azerbaidjan, am participat la vizita oficială pe care Președintele României, dl Klaus Iohannis, a efectuat-o la Baku, pentru securizarea volumelor de gaz pe care urmează să le importăm. Și iată că am depășit iarna 2022-2023 fără niciun fel de problemă. Am umplut depozitele de gaze la un nivel record, ne-am asigurat că avem un buffer de gaze pregătite pentru livrare, în caz de nevoie, din Azerbaidjan și apoi am securizat 1 miliard de metri cubi de gaze naturale din această țară.
Apoi, în ceea ce privește energia electrică, de departe cel mai important pilon este cel nuclear. Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, alături de reactorul modular de mici dimensiuni de la Doicești, vor face ca ponderea sectorului nuclear în mixtul energetic să fie majoritară. Nu se poate decarbonare fără nuclear, iar în sectorul nuclear am încheiat parteneriate și relații pe termen lung în mod strategic, cu state membru NATO și cu parteneri europeni care ne împărtășesc valorile de securitate. Am securizat circuitul nuclear integrat în cadrul Nuclearelectrica și am creat premisele ca acest sector să fie forța motoare în ceea ce privește producția de energie electrică curată, cu zero emisii de gaz de seră, în România pentru decenii.
Să dau un singur exemplu de evoluție recentă. Nuclearelectrica SA a selectat compania Candu Energy Inc., membră a Grupului SNC-Lavalin, pentru a efectua lucrări suplimentare de pre-proiect pentru reactorul CANDU al Unității 1 de la Cernavoda, înainte de prelungirea duratei de viață a acestuia. În cadrul acordului pe doi ani, în valoare de aproximativ 65 de milioane de dolari, SNC-Lavalin va efectua servicii de inginerie de lungă durată și de inginerie front-end, în vederea pregătirii viitorului proiect de retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă. Retehnologizarea va prelungi durata de funcționare a reactorului Unității 1 cu încă 30 de ani, până în anul 2060. Începând cu anul 2029, prin retehnologizarea Unității 1, în sistemul energetic național (SEN) vor fi livrați anual aproximativ 5,5 milioane MWh de energie curată, accesibilă, iar peste 5 milioane de tone de CO2 vor fi evitate anual, timp de încă 30 de ani.
Trebuie menționate și investițiile mari în noi capacități de producție de energie electrică pe gaz natural, precum investiția mamut care va fi derulată de investitorul privat care a cumpărat Termocentrala Mintia și care va instala o putere de 1,7 GWh acolo, folosind cea mai nouă tehnologie în domeniu. Nu este singura investiție de acest gen – producție energie electrică pe gaze naturale, dar este de departe cea mai mare. Ca să subliniez amploarea investiției de la Mintia, vorbim despre o investiție privată în valoare de 1,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o valoare record pentru o capacitate de producție de energie electrică în România. Este important să subliniem și investițiile majore care se vor face la Complexul Energetic Oltenia din Fondul de Modernizare. Vorbim despre 8 proiecte depuse de CEO pentru producerea de energie din surse regenerabile, în valoare totală de 670,8 milioane de euro, din care 469, 5 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. La finalizare vom vorbi de producție de 735 MWh. Apoi, trebuie să vorbim despre puterile instalate prin programele pe care le derulăm prin PNRR, adică încă aproape 1GWh.
Un alt exemplu de parteneriat și de proiect deosebit de important este cel referitor la cablul submarin. Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, Ungariei și României au semnat, la București, un Acord privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi. Acest document este baza cadrului financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport. România are în plan să operaționalizeze un cablu de transport de energie electrică verde pe traseul Tuzla-Podișor, apoi pe culoarul gazoductului BRUA, pentru a asigura legătura de la Estul la Vestul României. Acordul acesta se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixtul energetic național.
În termeni cât se poate de reali, independența energetică față de gazul rusesc se obține prin diversificarea surselor de aprovizionare. Când am preluat mandatul de ministru al Energiei, România avea o singură sursă de aprovizionare cu gaz printr-un singur punct de interconectare din estul țării. În doar 3 ani de zile am reușit să fim interconectați din punct de vedere al infrastructurii gaziere – import/export de gaze (reverse flow) cu toate țările din regiune. Vorbim de Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Acest lucru înseamnă că în România gazul poate să vină fie pe Coridorul Vertical, fie prin Coridorul Transbalcanic, fie prin BRUA-care a fost finalizată tot în perioada în care am ocupat portofoliul de ministru al Energiei. Astfel, avem acces la gazele din Marea Caspică, dar și la gazul natural lichefiat din terminalele de LNG din Turcia sau din Grecia. Mai multe opțiuni înseamnă independență reală și asta este ce avem acum.
Nu ne oprim aici cu proiectele de interconectare. Ne dorim, și lucrăm în acest sens, să fim interconectați și cu Serbia din punct de vedere al gazelor naturale.
Cum vedeți evoluția și perspectivele anului energetic 2023?
2022 a fost anul investițiilor în energie în România, 2023 continuă să fie și el un an în care se efectuează investiții masive, iar efectele acestor investiții se vor vedea în curând. Din acest punct de vedere, 2023 este încă un an în care construim, în care pregătim investiții, le finanțăm. Față de anii precedenți, acum avem un mecanism european de achiziție centralizată de gaze naturale, precum și un mecanism care nu mai permite ca prețul gazului pe piețele europene să galopeze și observăm că și prețurile la energie electrică s-au stabilizat. Intern, avem atât mecanismul achiziției centralizată de energie electrică la 450 de lei per MWh, precum și măsurile de plafonare pentru consumatorii casnici și non-casnici. În concluzie, 2023 ar trebui să aducă mult mai multă stabilitate și să fie o trambulină spre rezultatele pe care așteptăm să le vedem odată cu punerea în funcțiune a puterilor instalate care vor rezulta în aceste investiții.
Ce trebuie să facă România pentru a atrage cât mai multe fonduri europene, în perioada următoare? Care este situația tragerilor și a proiectelor din acest moment?
Fondul pentru modernizare (FM) reprezintă un instrument cheie de finanțare instituit, pentru perioada 2021-2030 pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice care prevăd îmbunătățiri în eficiență energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune în statele membre. Ministerul Energiei a transmis o serie de proiecte de investiții, precum și o schemă multianuală pentru care Comisia Europeană a și emis deciziile privind plata, iar BEI a virat deja în contul dedicat sume ce depășesc 1,4 miliarde de euro.
Pentru cele nouă proiecte aprobate pentru Transelectrica au fost semnate, la data de 10 octombrie 2022, contractele de finanțare. Valoarea nerambursabilă a celor nouă proiecte de investiții ce vor fi implementate, cu finanțare din fondurile alocate României din FM, este de 424,4 milioane de euro.
Cu un buget alocat de 1,62 miliarde euro, Componenta C.6 Energie din cadrul PNRR urmărește, prin reformele și investițiile propuse, să abordeze principalele provocări ale sectorului energetic românesc în ceea ce privește poluarea aerului și decarbonizarea acestui sector prin eliminarea treptată a centralelor pe bază de cărbune și prin facilitarea implementării surselor regenerabile și alternative de energie, cum este hidrogenul verde.
Care sunt principalele evoluții din segmentul generării de energie electrică?
Avem evoluții decisive în ceea ce privește producția de energie electrică în sectorul nuclear, ceea ce este important pentru că nu se poate face decarbonare fără nuclear, precum și investiții importante în capacități de producție energie electrică pe gaze naturale, precum ce se întâmplă la Mintia. Sigur, mai rămâne de rezolvat situația referitoare la microhidrocentralele din arii protejate. Dar sunt convins că vom găsi soluțiile legislative corespunzătoare.
La nivel european există discuții cu privire la reforma pieței energiei electrice. Am discutat cu omologii europeni referitor la opțiunile de modificare a designului pieței de energie electrică în sensul limitării efectelor negative ale unor potențiale crize energetice viitoare și asigurării unor prețuri stabile pentru consumatori și industrie. Am reiterat faptul că România susține o reforma eficientă a pieței care să conducă la limitarea efectului prețului la gaze naturale asupra prețului la energie electrică. România este interesată de implementarea unui mecanism al constructelor pentru diferență sau al acordurilor pentru cumpărarea de energie electrică – PPA, care să asigure predictibilitate pe piața de energie electrică pe termen lung și să stimuleze investiții noi capacități de producție în domeniul energiei regenerabile și nucleare.
Care sunt pașii următori pe care îi va face România pentru tranziția justă a sectorului minier?
Cel mai important lucru care trebuie menționat este că nu vom lăsa pe nimeni în urmă. Guvernul României tratează cât se poate de serios și responsabil această tranziție. Ordonanța privind decarbonizarea sectorului energetic prevede înființarea Comitetului interministerial al cărbunelui, pentru implementarea procesului de decarbonizare, care este condus de către Ministrul Economiei.
Trebuie spus și faptul că, în decembrie 2022, Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional Tranziție Justă (PTJ). Cu o alocare de 2,5 miliarde de euro, PTJ va finanța măsuri pentru atenuarea impactului închiderii sau transformării unor activități economice dominante în economia locală a 6 județe din România – Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș – și va facilita tranziția acestora la neutralitatea climatică. Cele 2,5 miliarde euro vor genera în total, în cele 6 județe incluse în Programul Tranziție Justă:
- 1000 de noi locuri de muncă direct create;
- 6.000 de întreprinderi care vor beneficia de sprijin pentru diversificarea economiei teritoriilor și crearea de locuri de muncă durabile și de calitate;
- 30.000 persoane vor beneficia de programe de reconversie profesională pentru ocuparea locurilor de muncă;
- Suprafețe 266 de hectare vor beneficia de acțiuni de decontaminare și reconversie;
- 24.000 gospodării sprijinite pentru dobândirea statutului de prosumator.
Cum a ajutat și cum poate ajuta România în continuare Republica Moldova?
România a înțeles să fie un aliat, un frate, un partener și un furnizor de securitate energetică regională în relație cu Republica Moldova. Companiile din portofoliul Ministerului Energiei – Hidroelectrica și Nuclearelectrica – au furnizat energie electrică în toamna anului trecut către Republica Moldova, iar statul român a continuat să susțină Republica Moldova în cea mai gravă criză energetică din ultimii 30 de ani, care s-a manifestat prin reducerea la jumătate a livrărilor de gaze, deficit de energie electrică și creșteri extrem de mari de prețuri.
România a oferit energie electrică pentru a proteja cetățenii, păcură în calitate de combustibil alternativ pentru sistemul centralizat de încălzire, lemne de foc pentru populația din zonele rurale și a permis stocarea gazelor naturale ale Republicii Moldova. Planurile de cooperare bilaterală sunt și mai mari și implică o colaborare pe termen lung în proiecte concrete de infrastructură electroenergetică și contracte de furnizare de energie electrică și gaze.
Din punct de vedere al interconectării gaziere, în mandatul meu am reușit să finalizăm gazoductul Ungheni-Chișinău, precum și lucrările de dezvoltare ale SNT în zona de Nord-Est a României, investiții care au permis livrarea de gaze naturale către Republica Moldova în această iarnă.
În viitor, avem în plan să realizăm Linia Electrică Aeriană Suceava-Bălți, ceea ce ne va permite noi marje de manevră în ceea ce privește livrarea de energie electrică către Republica Moldova.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
