Acasă » Evenimente Trecute » Evenimente Trecute Recomandate » Scăderea consumului obligă industria electricității să se reinventeze (The Diplomat)

Scăderea consumului obligă industria electricității să se reinventeze (The Diplomat)

energynomics

Irigațiile, trecerea la energia electrică pentru gătit și exporturile par a fi candidații cei mai plauzibili pentru un răspuns de mare anvergură la declinul consumului de electricitate înregistrat de România. Indiferent de considerațiile academice cu privire la legătura dintre creșterea economică și consumul de energie, companiile din sectorul energetic se pregătesc ca această tendință să continue. Toate estimările converg spre concluzia că România va trebui să se confrunte cu un exces masiv de producție în următoarele decenii. Iar dacă vor fi construite noi capacități de generare, sistemul energetic național va fi obligat la o restructurare încă și mai severă.

The Diplomat – Bucharest a organizat la data de 30 septembrie o conferință la nivel înalt, sub titlul „Declinul consumului de energie – amenințare sau oportunitate?”. Reputați specialiști și factori de decizie din marile companii au dezbătut și au venit cu diverse perspective, bazate pe capacitățile specifice de reacție. Carmen Neagu, președintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, a subliniat că cele mai recente cifre arată că volumul de energie transportat a crescut cu mai mult de 1%. în ultimele luni. Totodată, o posibilă soluție pentru producătorii de energie în viitorul apropiat ar putea fi reprezentat de exporturi. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea și să vedem România ca parte din piața europeană”, a declarat Carmen Neagu, cu referire la proiectul de cuplare regională a piețelor de electricitate, care va face mai ușor – din luna noiembrie a acestui an – ca producătorii locali să acceseze patru piețe învecinate.

Martin Zmelik, CEO al CEZ România, a menționat că ponderea principală în declinul de peste 25% al consumului de electricitate înregistrat de companie în ultimii șapte ani a venit de la marii clienți industriali. Pentru CEZ, agricultura ar putea fi sectorul care să vină cu creștere de cererii în viitor. Pentru moment, doar o mică parte din energia electrică furnizată de companiea în Oltenia este utilizată în agricultură – 50 MW, dintr-o capacitate totală de 815 MW. În plus, CEZ mizează pe diversificarea activității în domeniul eficienței energetice: servicii suplimentare, o mai bună gestionare a consumului, reducerea pierderilor.

Trebuie să ne schimbăm mentalitatea și să vedem România ca parte din piața europeană

Valeriu Binig, partener Ernst & Young România, a menționat că industria energetică din România se îndreaptă spre o nouă perioadă de tranziție. „Exista acum mulți consumatori conectați la capacități cu mult mai mari decât ceea ce folosesc de fapt”, iar costurile introduse de nefolosirea acestor capacități sunt socializate către toți consumatorii. Pe de altă parte, pentru a ajunge să crească utilizarea de energie în agricultură, România trebuie să pună la punct o strategie de creștere economică bazată pe agricultură.

Cu o perspectivă similară, Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei din Bruxelles și vicepreședinte Adrem Invest, a insistat asupra faptului că România trebuie să restructureze și să reconstruiască industria și, pentru aceasta, rolul statului devine tot mai important, în condițiile în care implementarea este destul de dificilă. „Nu pot să identific nicio oportunitate în acest declin a consumului de energie. Ca furnizor, atunci când mergem la consumatorii industriali, constatăm că ei nu sunt interesați să investească în eficiență energetică, din cauza bugetelor reduse de care dispun”, a mai spus Corneliu Bodea.

Marian Cernat, director în cadrul ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei), a identificat unele acțiuni care ar putea stimula consumul de energie electrică.

  • încalzire pe bază de energie electrică pentru numeroasele case de vacanță construite în ultimele două decenii
  • utilizarea energiei electrice la gătit, în locul gazelor naturale
  • dezvoltarea sistemului de irigații: „Înainte de 1990, agricultura folosea 600 MW în timpul verilor secetoase, ceea ce reprezintă 10% din consumul mediu orar din prezent”.
  • utilizarea energiei electrice pentru prepararea apei calde în centralele termoelectrice

Totuși, impactul cel mai puternic ține de evoluția economiei în general, a declarat Marian Cernat. În opinia sa, exportul de energie electrică nu poate juca un rol esențial, pentru că cele mai multe dintre capacitățile existente sunt deja utilizate. „Nu avem nici o problemă la nivelul interconexiunilor, dar în interiorul sistemelor țărilor învecinate apar frecvent congestii”, a încheiat Marian Cernat.

Lucian Palade, consultant pe piața de energie electrică, a oferit audienței o analiză cuprinzătoare a punctelor forte și a punctelor slabe ale pieței de electricitate. Lucian Palade a menționat că cele mai recente date privind consumul par să confirme că România s-a înscris pe scenariul minim luat în considerare de către Transelectrica, în ceea ce privește evoluția consumului intern net de energie electrică până în 2030.

Grafic consum intern

El a atras atenția, de asemenea, asupra modului în care noile proiecte mari – cum ar fi noile reactoare nucleare, Hidrotarnița – vor fi integrate în sistemul național de electricitate. La rândul său, Ion Lungu, președintele AFEER, și-a exprimat neîncrederea în realizarea acestor proiecte, care nu sunt sustenabile de sine-stătător, în contextul actual. Ion Lungu, de asemenea, a insistat asupra a ceea ce a numit „decuplarea reglementărilor” din piața en-gros și cea en detail. Mai precis, regulile impuse companiilor active în piața en-gros, pentru garantarea unui climat transparent și nediscriminatoriu, au condus la anularea oricărei variante de flexibilitate, ceea ce conduce, în cele din urmă, la prețuri mai mari pentru consumatori.

Multe dintre vorbitori au subliniat că în vreme ce costurile de producție a energiei electrice scad, povara facturilor la nivelul consumatorilor este tot mai mare. Este o tendință europeană, s-a agreat, rezultat al faptului că aproape jumătate din factura de energie electrică este constituită din taxe („deoarece companiile din energie își plătesc obligațiile la timp!”). În România, factura de energie electrică este alcătuită din costuri de producție – 30%, tarife de transport și distribuție – 30%, taxe – 40%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.