În 2025, România a devenit principala ancoră de aprovizionare cu electricitate pentru Republica Moldova, care și-a acoperit 60% din consum din importuri. Următorul prag este infrastructura, explică Dorin Junghietu, Ministrul Energiei al Republicii Moldova, într-un interviu exclusiv oferit Energynomics. Obiectivul este creșterea capacității de import spre ~600 MW la orele de vârf și accelerarea interconectărilor strategice (Bălți–Suceava, Strășeni–Gutinaș), în baza unui sprijin european de 250 milioane euro pentru criza energetică și a Planului de Creștere 2025–2027 de 1,9 miliarde euro.
Cum a ajutat România în 2025 Republica Moldova? De ce este nevoie în continuare pentru asigurarea independenței și securității aprovizionării cu energie?
După ce operatorii de sistem au încetat să mai achiziționeze energie electrică de la Centrala Termoelectrica Moldovenească (MGRES), amplasată în regiunea transnistreană, la începutul anului 2025, producătorii, furnizorii de energie electrică, precum și bursa de energie electrică din România au devenit principalele surse de asigurare a consumului de energie electrică al consumatorilor de pe malul drept al râului Nistru. Suportul respectiv a fost acordat inclusiv prin prisma Memorandumului de înțelegere privind cooperarea în domeniul securității energetice.
Compania de stat SA „Energocom” este furnizorul care asigură, în baza obligației de serviciu public, achizițiile de energie electrică destinate necesităților furnizorilor serviciului universal, de ultimă opțiune și operatorilor de sistem.
Începând cu 1 ianuarie 2025, cea mai mare parte din energia electrică – 60% – a fost importată din România în baza contractelor bilaterale și de pe bursele de energie.
În scopul asigurării alimentării continue cu energie electrică, au fost întreprinse multiple acțiuni la diferite niveluri pentru creșterea capacității nete de transport (NTC) la hotarul cu România, astfel încât să fie posibilă transportarea în regim comercial a energiei electrice achiziționate din România. În acest context, prin efortul comun al operatorilor sistemelor de transport din România și Republica Moldova, a fost realizată operaționalizarea liniilor de interconexiune de 110 kV dintre cele două țări, permițând utilizarea acestora în situații excepționale.
Pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova, este nevoie de un NTC de import de aproximativ 600 MW, în special pentru orele de vârf cu consum maxim. Menționăm că în perioada rece, având în vedere temperaturile scăzute, precum și consecințele atacurilor militare asupra infrastructurii energetice din Ucraina, capacitățile NTC disponibile pentru realocare pentru ziua următoare către hotarele RO-MD în orele de vârf au fost aproape egale cu 0 MW. Acest lucru a dus la aplicarea contractelor de avarie încheiate cu CNTEE „Transelectrica” și/sau a mecanismului FSkar (fluxuri neintenționate).
Din acest considerent, accelerarea proceselor de realizare a proiectului Liniei Electrice Aeriene 400 kV Bălți–Suceava și finalizarea proiectului până în decembrie 2027 în ambele state se consideră drept prioritară, precum și avansarea implementării LEA 400 kV Strășeni–Gutinaș.
Aceste proiecte sunt prevăzute inclusiv de Memorandumul de Înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din România și Republica Moldova, semnat în anul 2023.
Care a fost ajutorul primit de la Uniunea Europeană?
În contextul situației privind aprovizionarea cu resurse energetice din sezonul de încălzire 2024–2025, la data de 4 februarie 2025 a fost semnată Scrisoarea de Intenție (Letter of Intent) dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană privind implementarea unei agende de reforme, scopul fiind de a îmbunătăți reziliența și securitatea energetică prin investiții și reforme în sectorul energetic și prin eliminarea completă a oricărei forme de dependență în aprovizionarea cu resurse energetice. Prin intermediul acestei scrisori a fost posibilă accesarea suportului financiar nerambursabil în valoare de 250 milioane euro pentru depășirea crizei energetice.
Adițional, 60 milioane euro sunt încă disponibile locuitorilor din regiunea transnistreană a Moldovei, pentru achiziția de gaze naturale, sprijin condiționat de adoptarea unor măsuri referitoare la respectarea libertăților fundamentale și drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Suplimentar, a fost elaborată și aprobată Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova, pentru anii 2025–2027. Agenda de reforme stă la baza Planului de Creștere și oferă un sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene. Unul dintre pilonii Agendei de reformă se referă la securitate și eficiență energetică, prin diversificarea surselor, creșterea eficienței și alinierea la standardele europene.
Care sunt planurile de interconectare ale R. Moldova cu România, dar și Ucraina?
Planurile de interconectare ale Republicii Moldova cu România și Ucraina reprezintă pilonul central al strategiei de consolidare a securității energetice și de integrare în piața europeană a energiei. După crizele energetice din ultimii ani, o prioritate reprezintă accelerarea proiectelor care permit transportul direct de energie pe rute sigure, reducând dependențele istorice.
În relația cu România, prioritatea o constituie finalizarea și operaționalizarea liniei electrice de 400 kV Vulcănești–Chișinău, care va permite transportul direct al energiei electrice dinspre România către centrul Republicii Moldova. Aceasta este completată de proiectul Bălți–Suceava, care va consolida aprovizionarea în nordul țării și va crește capacitatea de schimb transfrontalier. Pe termen mediu, linia Strășeni–Gutinaș va adăuga o a treia interconexiune de înaltă tensiune. Aceste trei interconectări vor permite Republicii Moldova să importe energie direct din piața europeană, prin România, și să participe treptat la mecanismele de cuplare a piețelor.
În paralel, cooperarea cu Ucraina rămâne importantă, atât din perspectivă tehnică, cât și regională. Sunt analizate și promovate proiecte de linii de 330 kV și 400 kV, inclusiv conexiuni precum al doilea circuit pe LEA 330 kV Bălți–Dnestrovsk, respectiv LEA 400 kV Vulcănești–Artsyz, care ar diversifica rutele de transport și ar consolida stabilitatea sistemului electroenergetic.
În ansamblu, strategia Moldovei urmărește crearea unei rețele dense de conexiuni regionale, capabile să asigure fluxuri alternative de energie, să reducă riscul de întreruperi și să sprijine integrarea deplină în piața energetică europeană.
Cum a evoluat interconectarea în 2025 și cum va evolua în acest an?
În 2025 și la începutul anului 2026, Republica Moldova a făcut progrese semnificative în dezvoltarea infrastructurii energetice, cu accent pe consolidarea interconexiunilor cu România, esențiale pentru independența și securitatea energetică a țării.
Principalul proiect realizat a fost linia electrică aeriană (LEA) de 400 kV Vulcănești–Chișinău, parte a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic (PDSE). Linia electrică a fost finalizată în decembrie 2025, iar în ianuarie 2026 au fost efectuate testele electrice și aplicarea tensiunii pe conductoare.
Totuși, operarea completă a acestei linii depinde de finalizarea lucrărilor de modernizare a Stației Electrice Chișinău 330 kV și de extindere a Stației Vulcănești 400 kV, aflate în continuare în execuție, cu un grad de implementare de 80%, respectiv 60%.
Finalizarea acestei linii va permite transportul energiei electrice prin evitarea vulnerabilităților la avarii externe, cum a demonstrat incidentul din ianuarie 2026, când un conductor defect de pe teritoriul Ucrainei a provocat deconectări parțiale în sistemul electroenergetic al Republicii Moldova.
Un alt proiect major este LEA 400 kV Bălți–Suceava, cunoscut ca Faza II a interconectării cu România. Proiectul este finanțat prin împrumuturi acordate de BERD și BEI, precum și prin intermediul unui grant acordat de UE.
Până în prezent, licitațiile pentru proiectare și construcție sunt în derulare, cu desemnarea câștigătorilor programată în perioada următoare. Acest proiect va consolida capacitatea de import și flexibilitatea sistemului energetic în nordul țării.
Pe termen lung, proiectul LEA 400 kV Strășeni–Gutinaș, a treia interconexiune cu România, va adăuga stabilitate în operarea sistemului electroenergetic, reducând riscul de deconectări și sporind integrarea în piața europeană de energie. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea SUA, în valoare de 130 milioane USD, iar termenul estimativ de implementare este 2032.
În ansamblu, aceste trei proiecte vor transforma fundamental sistemul electroenergetic, permițând import direct din România, reducerea dependenței de infrastructuri vulnerabile și creșterea rezilienței naționale.
De menționat că Strategia Energetică a Republicii Moldova 2050 prevede transformarea structurală a sistemului energetic și realizarea a cinci interconexiuni electrice până în 2050.
Strategia energetică are ca obiectiv central consolidarea independenței energetice, integrarea deplină în piața europeană și dezvoltarea unei infrastructuri reziliente, capabile să funcționeze într-un sistem regional interconectat. În acest context, România are un rol esențial în susținerea componentei de interconectare, urmând ca până în 2050 să fie dezvoltate încă două conexiuni suplimentare pentru a asigura flexibilitatea totală a fluxurilor de energie.
Care sunt principalele acțiuni pe care Guvernul Moldovei le-a avut în 2025 și le are în vedere pentru 2026 pentru a stimula și facilita investițiile energetice noi, realizate cu fonduri europene, atât în domeniul energiei verzi, cât și în distribuție și transport?
Remarcăm că valorificarea întregului potențial din surse regenerabile, precum și a bateriilor de stocare depinde în mod direct de un cadru legislativ prielnic, care să faciliteze dezvoltarea acestor tehnologii. În acest sens, Guvernul a promovat și Parlamentul a adoptat o serie de facilități care au contribuit la faptul că energia electrică din surse regenerabile este în prezent cea mai ieftină sursă de energie electrică:
- Capacitățile instalate ce utilizează surse regenerabile pentru producerea de energie electrică au ajuns la 980 MW la sfârșitul anului 2025 (în 2021 erau 120,5 MW, o creștere de aproape 9 ori), incluzând: 710 MW solar și 246 MW centrale eoliene;
- Guvernul a alocat cote pentru schema de sprijin „tarif fix” (+120 MW solar fotovoltaic), care permit investitorilor să beneficieze de tarife fixe garantate pentru 15 ani, ceea ce asigură stabilitate financiară și creșterea atractivității sectorului;
- Programele de contorizare și facturare netă au facilitat apariția a peste 8.739 de prosumatori (întreprinderi, instituții publice și cetățeni) care produc energie electrică pentru propriul consum, iar surplusul este achiziționat de către furnizorii de electricitate, fără a fi impozitați pentru venitul obținut;
- A fost organizată cu succes prima licitație pentru 165 MW de energie regenerabilă (105 MW eolian și 60 MW solar), licitație care va genera investiții estimate între 180 și 190 de milioane de euro;
- A fost lansată o nouă rundă de licitații pentru 170 MW eolian, cu condiția instalării de către investitori a cel puțin 22 MW / 44 MWh instalații de stocare;
- În ultimele 3 luni au fost puse în funcțiune peste 20 MWh capacități de stocare a energiei electrice;
- Conform informației disponibile pe platforma operatorului de sistem, la zi sunt valabile avize de racordare pentru 80 MW instalații de stocare și peste 600 MW capacități de generare dotate cu stocare, respectiv 200 MWh care urmează a fi date în exploatare până în vara anului curent;
- Am introdus un mecanism de responsabilizare a deținătorilor avizelor de racordare, ce facilitează investițiile în noi capacități de generare;
- Prin modificările la Codul Funciar a fost facilitată procedura de construcție a centralelor electrice din surse regenerabile și a bateriilor de stocare pe terenuri agricole.
De menționat că, în Planul de Dezvoltare a Rețelelor Electrice de Transport pentru anii 2025–2034, sunt prevăzute dezvoltarea unor noi linii electrice aeriene de interconexiune cu România, precum LEA 400 kV Vulcănești–Smârdan, respectiv LEA 400 kV Comrat–Smârdan.
Cum evoluează Planul de măsuri privind consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și cum a evoluat piața organizată de energie electrică în 2025?
În 2025–2026, Planul de măsuri privind consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova a evoluat semnificativ, trecând de la o strategie reactivă la una sistematică, orientată spre integrare europeană și modernizare durabilă.
Un element esențial al planului a fost adoptarea și actualizarea legislației sectoriale, inclusiv transpunerea Pachetului de Integrare a Energiei Electrice în legislația națională și aprobarea Codurilor de rețea, ceea ce creează baza juridică și tehnică pentru funcționarea unui sistem de piață organizată a energiei și pentru viitoarea conectare cu piața europeană unică. Transpunerea completă a acestor reguli permite sporirea transparenței, eficienței și competitivității sectorului, fiind un pas major spre integrarea totală în structurile de piață europene.
În decembrie 2025 a fost lansată oficial piața pentru ziua următoare și piața intrazilnică, gestionată de SRL „Operatorul Pieței de Energie M” (OPEM), cu primele tranzacții comerciale, oferind participanților posibilitatea de a tranzacționa energie în timp real și de a ajusta pozițiile de cumpărare și vânzare aproape de momentul livrării. Aceasta creează condițiile pentru o piață mai flexibilă și eficientă, aliniată cu practicile europene.
În perioada următoare, autoritățile vor depune eforturi susținute pentru crearea și consolidarea lichidității pe aceste segmente de piață. Acest lucru presupune stimularea participării active a producătorilor, furnizorilor și traderilor, încurajarea tranzacționării transparente pe platformele centralizate și reducerea ponderii contractelor netransparente sau dominante. Creșterea lichidității este esențială pentru formarea unui preț corect de piață, reducerea volatilității și atragerea de noi investiții.
Prin urmare, aplicarea Planului de măsuri pentru independența energetică reflectă trecerea de la consolidare reactivă în fața crizelor la o abordare strategică, susținută de reforme legislative, dezvoltarea pieței organizate de energie și integrarea treptată în structurile pieței energetice europene. Aceste progrese sporesc securitatea și eficiența sistemului energetic al Republicii Moldova și întăresc perspectivele pentru o independență reală pe termen lung.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în ediția tipărită a Energynomics Magazine, la sfârșitul lunii martie 2026.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
