Republica Moldova traversează o etapă critică în transformarea sistemului său energetic, chiar în pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Miza este dublă: securitatea națională și integrarea europeană. Într-un nou episod al EnergynomicsTalks, am discutat cu Mihai Melintei, analist și specialist în politici energetice, fondator al Energy Analytical Studies, despre modul în care țara vecină își poate consolida reziliența energetică și care sunt pașii esențiali de urmat.
De la început, Melintei a subliniat dimensiunea strategică a momentului: „prioritățile energetice trebuie abordate dintr-o perspectivă de securitate națională și de integrare europeană”. În opinia sa, indiferent de rezultatul scrutinului, cursul energetic ar trebui să rămână ferm orientat către patru direcții fundamentale: diversificarea surselor de energie, consolidarea interconexiunilor cu România și cu rețeaua europeană ENTSO-E, modernizarea infrastructurii critice și dezvoltarea capitalului uman prin educație și cercetare. Sunt priorități care decurg din realitățile tehnice și geopolitice actuale și nu pot fi amânate fără costuri.
Diversificarea surselor este fundamentul securității energetice
Prima direcție identificată de Mihai Melintei este diversificarea surselor de aprovizionare. Republica Moldova a depins mult timp de importurile din est, iar conflictul din Ucraina a arătat cu claritate riscurile asociate acestei dependențe. „Punctul de plecare al securității energetice este diversificarea aprovizionării și a surselor de energie”, a reamintit invitatul.
Pentru Moldova, diversificarea nu înseamnă doar acces la mai multe contracte de import, ci integrarea reală într-o piață energetică regională, cu multiple opțiuni de aprovizionare și cu prețuri mai competitive. Interconectările cu România joacă aici un rol central, la fel ca și stimularea producției interne din surse regenerabile. Apariția unor capacități noi de generare locală poate reduce vulnerabilitatea în fața șocurilor geopolitice și a volatilității prețurilor internaționale.
În același timp, diversificarea este o garanție pentru investitori. O piață mai stabilă, conectată la un mix variat de resurse, devine mai atractivă pentru capitalul străin și pentru partenerii financiari internaționali. Pentru Melintei, acesta este un pas obligatoriu dacă Moldova dorește să treacă de la statutul de consumator captiv la cel de actor activ în regiune.
Interconexiuni cu România și integrare în ENTSO-E
A doua prioritate vizează consolidarea interconexiunilor cu România și, implicit, cu rețeaua europeană ENTSO-E. Sincronizarea de urgență din martie 2022 a fost un moment istoric, dar rămâne incompletă. Moldova depinde încă de o singură linie de înaltă tensiune – Vulcănești–Isaccea – și de centrale aflate în afara controlului autorităților constituționale.
Extinderea rețelei de interconectare este esențială pentru stabilitatea sistemului. Lucrările la linia Vulcănești–Chișinău sunt avansate și ar putea fi finalizate până la sfârșitul acestui an. Alte două proiecte – Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș – sunt în plan și ar urma să ofere Moldovei un acces mult mai robust la piața europeană de energie. Odată operaționalizate, aceste investiții vor diminua presiunea pe infrastructura existentă și vor asigura redundanțe critice pentru echilibrarea rețelei.
Pe lângă aspectul tehnic, interconexiunile au și o dimensiune politică și geopolitică. Ele marchează ancorarea ireversibilă a Moldovei în piața europeană și reduc semnificativ riscul ca deciziile de la Tiraspol sau Moscova să afecteze securitatea energetică a Chișinăului. Melintei a rezumat limpede această miză: Continuitatea unui curs ales este mult mai importantă decât resursele în sine”.
Modernizarea infrastructurii și a cadrului de reglementare
A treia direcție este modernizarea sistemului energetic național, atât din punct de vedere tehnic, cât și instituțional. Datele oficiale arată că „aproximativ 70% din infrastructura critică are o durată de activitate mai mare de 30 de ani”. Este vorba despre linii, stații și echipamente care nu mai corespund cerințelor actuale și care limitează capacitatea rețelei de a integra surse regenerabile sau de a reacționa rapid la dezechilibre.
Modernizarea nu se referă doar la lucrări fizice, ci și la digitalizarea rețelei și introducerea de soluții smart grid. Aceste tehnologii permit un control mai fin al fluxurilor de energie, reduc pierderile și sporesc flexibilitatea sistemului. În plus, adaptarea cadrului reglementar la standardele europene este la fel de importantă: de la mecanismele pieței de echilibrare la serviciile auxiliare, toate trebuie aliniate cu ENTSO-E.
Pentru Melintei, acest efort are nevoie de sprijin politic stabil și de resurse financiare consistente. Întârzierile sau blocajele administrative nu fac decât să prelungească vulnerabilitățile. „Amânarea sau politizarea lor poate amplifica vulnerabilitățile actuale, în timp ce implementarea consecventă a acestora poate transforma Republica Moldova dintr-un sistem dependent și fragil într-un actor energetic mai sigur și mai integrat la nivel european”, a explicat el.
Investiția în capitalul uman – educație, cercetare și inovare
Cea de-a patra direcție, adesea neglijată, este investiția în educație, cercetare și inovare. Tranziția energetică nu se poate realiza fără o resursă umană pregătită să gestioneze complexitatea tehnică și reglementară a acestui proces. Specialiștii formați în România, Europa sau Statele Unite și reveniți la Chișinău sunt un exemplu al valorii pe care o poate aduce diaspora educată. Dar sistemul intern de formare trebuie să fie capabil să producă pe termen lung generații întregi de ingineri, economiști și experți în politici publice.
Rolul universităților și al institutelor de cercetare este crucial. Actualizarea curriculei, trecerea de la standarde sovietice la standarde europene, parteneriatele cu instituții și companii occidentale – toate sunt pași obligatorii. Dincolo de pregătirea tehnică, este nevoie de formarea unei culturi a rezilienței și a securității energetice, care să permită Moldovei să își susțină politicile cu resurse umane competente.
Dimensiunea educației nu se oprește însă la nivelul specialiștilor. Comunicarea cu publicul larg, explicarea beneficiilor și costurilor tranziției, crearea unui climat de încredere sunt la fel de importante. În lipsa acceptanței sociale, reformele riscă să fie contestate și încetinite. Melintei a insistat asupra nevoii de comunicare constantă, nu doar în perioade de criză, astfel încât oamenii să perceapă beneficiile și să sprijine transformarea.
La intersecția dintre vulnerabilitate și oportunitate, Republica Moldova se află într-un punct de cotitură. Alegerile din 28 septembrie nu vor schimba datele tehnice sau geopolitice, dar pot influența ritmul și coerența implementării transformării necesare a sistemului eletroenergetic. Ceea ce contează, a subliniat Mihai Melintei, este consecvența: doar păstrând cursul european și implementând reforme pe cele patru direcții fundamentale, Moldova poate transforma fragilitatea de astăzi într-un avantaj strategic pe termen lung.
Întreaga conversație cu Mihai Melintei poate fi urmărită pe canalul YouTube Energynomics, în cadrul seriei EnergynomicsTalks: ETalks Mihai Melintei – Republca Moldova și tranziția energetică.
