Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis să anuleze aprobarea dată de Comisia Europeană pentru ajutorul de stat destinat construirii a două noi unități nucleare la centrala Paks, din Ungaria. Motivul invocat de instanța de la Luxemburg este că executivul european nu a verificat în mod suficient dacă atribuirea directă a contractului către compania rusă Rosatom respectă regulile europene de achiziții publice.

Decizia lovește în inima unuia dintre cele mai ambițioase proiecte energetice ale guvernului condus de Viktor Orbán. În martie 2017, Comisia aproba sprijinul financiar pe care Budapesta intenționa să îl acorde companiei de stat MVM Paks II pentru dezvoltarea a două noi reactoare, destinate să înlocuiască treptat unitățile existente. Austria, susținută de Luxemburg, a contestat aprobarea, invocând nu doar riscurile tehnologice, ci și respectarea strictă a legislației europene.

CJUE cere transparență în atribuirea contractelor

Judecătorii au subliniat că atribuirea directă, fără licitație, a lucrărilor de construcție către compania rusă Nizhny Novgorod Engineering – parte a grupului Rosatom – era „inextricabil legată” de obiectul ajutorului de stat. Prin urmare, Comisia era obligată să analizeze dacă această procedură respecta regulile de achiziții publice. Simpla referire la o procedură de infringement anterioară, închisă în 2015, nu a fost considerată o justificare suficientă.

Astfel, instanța a anulat decizia Comisiei, reamintind că modul de atribuire a contractelor pentru infrastructură poate influența atât costurile, cât și avantajele economice obținute de operator.

Reacția Budapestei: „Nu există niciun motiv legal să nu continuăm”

Guvernul de la Budapesta a transmis că proiectul Paks II va continua „în ritmul planificat”, dar că este dispus să coopereze cu executivul european pentru a demonstra respectarea regulilor. „Curtea nu a spus că proiectul nu respectă legislația, ci doar că motivarea deciziei Comisiei nu a fost satisfăcătoare”, a declarat ministrul pentru Afaceri Europene, János Bóka, potrivit nucnet.org. „Nu există niciun motiv legal să nu continuăm investiția de la Paks.”

La rândul său, Comisia a precizat că va analiza cu atenție hotărârea și va decide următorii pași.

Ungaria mizează pe energie nucleară pentru securitatea energetică pe termen lung și pentru reducerea dependenței de importurile de gaze. La finalul lui 2024, ministrul de externe Péter Szijjártó anunța că autoritatea de reglementare nucleară a aprobat raportul preliminar de securitate pentru Paks II, deschizând calea demarării lucrărilor la începutul lui 2025.

Conform planului actual, Rosatom va furniza două unități de tip VVER-1200, generație III+, care ar urma să înlocuiască treptat cele patru reactoare mai vechi aflate deja în funcțiune. Acestea au asigurat în 2023 aproape jumătate din producția totală de electricitate a Ungariei, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.