Programul de guvernare 2025–2028 conturează o agendă ambițioasă pentru sectorul energetic românesc, în care reforma companiilor de stat, accelerarea investițiilor și tranziția către surse curate devin obiective esențiale pentru securitatea energetică și competitivitatea României. Restructurarea sistemului include profesionalizarea guvernanței, eficientizarea investițiilor și stimularea inovației în tehnologiile verzi.
Reorganizarea companiilor din portofoliul Ministerului Energiei
Primul set de măsuri vizează optimizarea costurilor administrative și operaționale, prin reducerea cheltuielilor cu personalul TESA și funcțiile de conducere cu 20–30%, precum și limitarea cheltuielilor pentru protocol sau sponsorizări.
Ministerul are în vedere fuziuni strategice, precum cea dintre Electrocentrale Grup și ELCEN, sau între Institutul de Cercetare pentru Mine pe Lignit și Complexul Energetic Oltenia.
Un punct central al reformei este profesionalizarea conducerii companiilor de stat în linie cu standardele OCDE: recrutări deschise, fără influență politică, contracte de performanță, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și eliminarea posturilor politizate. Conducerile vor fi evaluate anual pe baza unui tablou de bord cu indicatori de performanță, iar membrii care nu îndeplinesc obiectivele vor fi revocați. În paralel, se vor elimina beneficiile nejustificate, cum sunt primele de vacanță, iar cheltuielile cu bunuri și servicii vor fi drastic reduse, cu excepția celor destinate investițiilor.
O noutate importantă este reinvestirea profiturilor: companiile din energie nu vor mai fi obligate să emită dividende anuale, iar câștigurile vor alimenta un fond special dedicat investițiilor energetice.
Programul tratează separat situația companiilor aflate în dificultate. Este menționată gestionarea cazurilor CNH Petroșani și RADET, aflate în faliment, precum și necesitatea renegocierii planului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia, astfel încât închiderea grupurilor pe cărbune să fie corelată cu punerea în funcțiune a unor capacități noi pe gaze, fotovoltaice și soluții de stocare. De asemenea, pentru Electrocentrale Craiova se propune finalizarea studiului de fezabilitate pentru un nou grup pe gaz, conversia tehnică pentru sezonul rece 2026–2027 și transferul companiei către autoritatea locală.
Creșterea capacităților de producție
Regenerabile – expansiune masivă și integrare
România își propune instalarea a peste 5.000 MW eolian și solar și 3.000 MWh capacitate de stocare până în 2027, prin finanțări din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Alte direcții sunt:
- Lansarea eolienelor offshore cu delimitarea perimetrelor de concesionare
- Transformarea perimetrelor miniere în parcuri fotovoltaice cu stocare
- Finanțarea lanțului industrial al bateriilor și celulelor fotovoltaice
- Sprijin pentru mineritul de litiu și neodim necesar dezvoltării de turbine și baterii în România
Gaze naturale – 3.500 MW până în 2027
În sectorul de gaze naturale, ținta este dublarea producției începând cu 2027, prin exploatarea zăcămintelor Neptun Deep și Caragele. În paralel, sunt prioritizate investiții în centrale noi pe gaze, totalizând peste 3.500 MW în capacități noi:
- Ișalnița (850 MW)
- Turceni (475 MW)
- Iernut (430 MW)
- Midia (80 MW)
- Mintia (1,734 MW)
Nuclear – măsuri financiare inovatoare
Pentru a sprijini ambiția României de a deveni un hub regional în domeniul tehnologiei nucleare, programul de guvernare propune măsuri financiare inovatoare cu potențial „disruptiv”: emiterea de obligațiuni dedicate sectorului nuclear, ca instrument de atragere a capitalului pe termen lung; crearea unui sistem de credite energetice tranzacționabile, care să recompenseze producția de energie cu emisii reduse de carbon; și constituirea unui consorțiu nuclear internațional, menit să mobilizeze expertiză, resurse și investiții transfrontaliere pentru accelerarea proiectelor strategice precum Unitățile 3 și 4, dezvoltarea SMR-urilor sau construcția instalației de detritiere. Aceste instrumente financiare reflectă o schimbare de paradigmă în abordarea investițiilor nucleare.
Cărbune – rol de rezervă și tehnologii de captare a carbonului
Acceptând că tranziția energetică impune reducerea utilizării cărbunelui, documentul prevede:
- Aplicarea tehnologiilor CCS (Carbon Capture and Storage) și BAT în termocentrale și industria extractivă, cu stimulente fiscale
- Producția de hidrogen din cărbune cu captare de CO₂
- Extracția de minerale critice din cărbune
- Convertirea centralelor pentru a funcționa hibrid cu biomasă, hidrogen sau solar
- Punerea în conservare a unor capacități pe lignit, menținute ca rezervă strategică și subvenționate ca obligație de serviciu public
În fine, Guvernul își asumă finalizarea unor investiții hidroenergetice blocate de ani de zile, precum AHE Jiu, Răstolița sau amenajările de pe Olt și Cerna. În plus, sunt vizate hidrocentralele de acumulare prin pompaj (CHEAP), în zonele cu potențial strategic, pentru echilibrarea sistemului.
Modernizarea și extinderea infrastructurii energetice
Una dintre țintele majore este dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică, care va ajunge la 7.000 MW până în 2030, prin investiții în infrastructura Transelectrica. În paralel, Transgaz va derula proiecte de dezvoltare a rețelei de transport a gazelor naturale, cu un buget estimat la 2,5 miliarde lei.
O direcție esențială este creșterea gradului de interconectare cu piețele vecine, în special printr-o interconectare strategică și operațională cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea piețelor de electricitate și gaze, pentru consolidarea rolului României ca furnizor regional de securitate energetică.
Va continua extinderea rețelelor de gaze naturale în cadrul Programului Național Anghel Saligny, vizând localități în care accesul la rețea lipsea sau era parțial.
De asemenea, programul include modernizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) din marile orașe – printre care București, Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea – prin investiții în eficiență și reducerea pierderilor din rețea.
Piață concurențială, cu prețuri corecte și protecție pentru consumatori
Guvernul are în vedere un nou mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, care să înlocuiască actualul sistem de plafonare și compensare după 30 iunie 2025 (electricitate) și 31 martie 2026 (gaze naturale). Acesta va fi fundamentat pe o nouă lege a consumatorului vulnerabil și pe actualizarea criteriilor de venit, susținută de un Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili.
Este invocată de asemenea o reformă a structurii costurilor, prin măsuri precum implementarea tarifului binom pentru distribuție și instituirea unui achizitor unic pentru consumul propriu tehnologic (CPT), în vederea reducerii prețului final al energiei electrice.
Pentru prosumatori, programul prevede prioritizarea investițiilor în stocare și modificarea cadrului legal pentru ca autoritățile locale care dețin centrale fotovoltaice să poată livra excedentul energetic către consumatorii vulnerabili.
În fine, rolul ANRE și al Consiliului Concurenței ar urma să fie consolidat prin digitalizare pentru monitorizarea strictă a pieței, extinderea atribuțiilor în zona offshore și implementarea de instrumente moderne: platforme AI pentru predicții reglementare [???], contracte pe termen lung și un consiliu consultativ public-privat pentru reglementare participativă.
Debirocratizare și modernizare tehnologică
Capitolul dedicat debirocratizării și digitalizării din programul de guvernare 2025–2028 este unul dintre cele mai ambițioase, cu o schimbare de paradigmă în modul în care statul român va gestiona sectorul energetic, punând accent pe eficiență administrativă, infrastructură digitală și securitate cibernetică avansată.
Una dintre măsurile-cheie este digitalizarea proceselor administrative, prin dezvoltarea unor platforme automate pentru autorizări și luarea deciziilor strategice, cu scopul de a reduce drastic timpii de răspuns – de la luni la câteva zile. Se va introduce o platformă digitală unică pentru toate serviciile publice din sector.
În paralel, programul prevede codificarea și asanarea legislației din domeniul energiei, pentru simplificarea normativă și eliminarea redundanțelor.
Pe partea tehnologică, se anunță digitalizarea infrastructurii energetice, inclusiv prin implementarea contorizării inteligente și migrarea completă a datelor către Cloud-ul Privat Guvernamental, în vederea creșterii eficienței și a protecției datelor.
Un capitol distinct vizează securitatea cibernetică în sectorul energetic. Se introduc soluții disruptive precum: Digital Twin pentru optimizarea infrastructurii, materiale inteligente pentru retrofitting, robotică pentru mentenanță și stocare gravitațională în unități vechi. Companiile energetice de stat vor adopta în AGA planuri obligatorii de recovery, politici de cybersecuritate și digitalizare extinsă a proceselor.
Un alt proiect vizionar prevede implementarea unei AI Giga Factory alimentate cu energie nucleară, marcând un posibil salt tehnologic major în integrarea inteligenței artificiale cu infrastructura energetică strategică.
Electrificarea și decarbonarea transporturilor
Deși integrat într-un capitol distinct, sectorul transporturilor joacă un rol esențial în dinamica energetică a României, prin impulsul puternic care ar urma să fie dat electrificării mobilității și prin creșterea așteptată a cererii de energie electrică fără emisii de carbon. Programul de guvernare prevede o serie de măsuri concrete, toate finanțate prin Fondul pentru Modernizare, care vor accelera tranziția către un transport cu emisii reduse și vor pune presiune pe infrastructura energetică.
Printre cele mai relevante măsuri se numără instalarea de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice pe întreaga rețea de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale, dar și extinderea acestora în mediul privat, contribuind la creșterea densității infrastructurii de e-mobility.
În paralel, se vor instala stații de reîncărcare și sisteme de încărcare a bateriilor în porturile românești, însoțite de investiții pentru creșterea capacității rețelei electrice locale, pregătind astfel nodurile logistice pentru un viitor electrificat.
Un alt program major vizează „înverzirea” operațiunilor aeroportuare și portuare, prin înlocuirea echipamentelor și utilajelor energofage cu echipamente cu emisii zero – un pas important spre decarbonarea logisticii și transportului de marfă.
În fine, programul susține înlocuirea flotei naționale de transport, atât rutier și feroviar, cât și maritim și pe căi navigabile interioare, cu vehicule și echipamente cu emisii zero, contribuind direct la atingerea obiectivelor de decarbonare, dar și la transformarea sistemului energetic într-un furnizor de servicii pentru mobilitate curată. Aceste măsuri implică o schimbare de paradigmă în interacțiunea dintre rețelele de transport și cele energetice.
Concluzie
Nu ambiția și nici viziunea nu lipsesc din acest program de guvernare – dimpotrivă, documentul oferă o arhitectură strategică coerentă, bine articulată și orientată spre viitor. De la restructurarea companiilor de stat și accelerarea investițiilor în capacități noi, până la digitalizarea profundă a administrației și electrificarea transporturilor, guvernul propune un pachet integrat de măsuri cu potențial transformator. Apar elemente noi – fie ele financiare, tehnologice sau instituționale – care ar putea răspunde presiunilor puse de tranziția energetică, nevoia de securitate și cerințelor pieței concurențiale.
Rămâne ca această viziune să fie susținută de capacitate administrativă, continuitate decizională și o execuție disciplinată. Este un punct de pornire pentru ca mediul privat și asociativ din sectorul energetic să poată monitoriza și sprijini eforturile guvernamentale. Un prim pas ar putea fi listarea unor măsuri clare cu termene clare de punere în aplicare pentru fiecare dintre obiectivele și principiile cheie enumerate mai sus. Energynomics este aici pentru colectarea și publicarea ideilor dumneavoastră!
