România și-a stabilit ținte extrem de ambițioase de reducere a emisiilor anuale de CO2 și, luând în calcul datele disponibile, are șanse slabe să le atingă, a declarat Cătălin Stancu, Senior Expert la firma de consultanță Horváth.
„Este extrem de mult. Întrebarea este cât de repede vom reuși să reinventăm tehnologii pe care în marea lor majoritate le știm de zeci de ani? Dacă până acum România și-a redus poluarea prin restructurări ale sectoarelor energointensive, asta nu se va mai întâmpla”, a spus Stancu, cu ocazia conferinței “Proiectul Hidrogen – ce pregătește România”, organizate de Energynomics.
România are nevoie de o cantitate de 10,3 TWh de energie regenerabilă (echivalentă cu 17,6% din cererea totală a țării în 2021) pentru a reuși să producă suficient hidrogen verde care să acopere cererea anuală, care este de 153.000 de tone (din care 57.000 de tone în industrie și 72.400 de tone în transporturi).
Utilizarea acestei cantități de hidrogen verde ar diminua emisiile de carbon ale țării cu doar două milioane de tone, cantitate care reprezintă doar circa 3% din reducerea necesară pentru atingerea țintelor asumate. Potrivit acestora, România urmează să își reducă emisiile în decurs de cinci ani de la 80 la 50 milioane de tone pe an.
Potrivit lui Stancu, cel mai dificil obiectiv este reducerea emisiilor în sectorul transporturilor după anul 2030, mai ales că această industrie a crescut cel mai mult în ultimii 20 de ani în România. El a precizat însă că hidrogenul nu va putea înlocui electricitatea în transportul feroviar sau în sectorul transportului în comun din orașe. Pe de altă parte, electricitatea și hidrogenul nu sunt tehnologii care să concureze una cu alta, ci au aplicabilități în sectoare diferite.
În plus, România dorește să dețină o capacitate de electroliză de 2 GW și unități de energie verde suplimentare de 4 GW peste cei 14.000 MW de energie verde anunțați de către investitori.
„Hidroliza trebuie să aibă energie verde dedicată. Deci, vorbim despre capacități de generare a energie verzi de 18.000 MW care ar trebui realizate în șase ani. Este extraordinar de mult de lucru în următorii cinci ani”, a adăugat el.
DESCARCA PREZENTAREA LUI CĂTĂLIN STANCU
Un alt aspect crucial este legat de prețul hidrogenului, care, în opinia lui Stancu, va depinde de viteza cu care România va reuși să implementeze noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (eoliene, solare și hidro). De acest lucru va depinde și reușita planului ca România să aibă industrii structurate în jurul utilizării hidrogenului.
„Pragmatic vorbind, avem probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Dacă de ani de zile zeci de specialiști spun că în anumite industrii hidrogenul pare singura soluție, atunci ăsta e răspunsul. Restul sunt detalii. Dacă nu ai o soluție mai bună, cea pe care o ai este cea pe care trebuie să o folosești. Strategia pe hidrogen este doar o bucățică pentru ca România să ajungă în 2050 la țintele asumate”, a mai spus Stancu.
Conferința “Proiectul Hidrogen – ce pregătește România” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: Elektra Renewable Support și Horváth.
Cu această ocazie, a fost lansat volumul „Discuții despre vectorul de energie hidrogen”, publicat de Editura Didactică și Pedagogică în colecția „Academica energie” sub semnătura autorilor Ioan Iordache, Dumitru Chisăliță, Hans Marius Shuster, Cristian Călin și Oana Dumitrean.