Uniunea Europeană (UE) a pariat pe verde, dar a generat cea mai mare provocare, respectiv prețul imens de ridicat al energiei, a declarat, marți, la Forumul „Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, Antal Istvan-Lorant.
„Uniunea Europeană a pariat pe verde. A spus că vrea să ajungă acea insulă care o să fie cea mai curată și o să renunțe cât mai repede la tot ce înseamnă fosil. România a devenit membră a Uniunii Europene în 2007, la 1 ianuarie, iar în ceea ce privește pionieriatul, în 2008 Parlamentul a votat Legea 220, adică Legea regenerabilelor. Toată lumea a vrut să vină în România să instaleze parcuri fotovoltaice și România să intre în spiritul înverzirii. Ce a însemnat această Lege 220 pe 2008? Am început cu șase certificate pe megawatt pentru panouri fotovoltaice, după care a fost un apetit imens de a veni aici în România și prin diverse măsuri politice și luate de câteva agenții de pe o zi pe alta, cele șase certificate n-au fost șase certificate, au fost patru, au fost trei, iar la un moment dat erau momente când nici nu mai era rentabil să investești în regenerabile. Tot așa, în spiritul Green Deal-ului, pe pariul pe verde, Uniunea Europeană a subvenționat statul chinez prin miliarde de euro, prin a aduce panouri fotovoltaice în Uniunea Europeană. Acest pariu verde, pentru Uniunea Europeană, practic a generat cea mai mare provocare: prețul imens de ridicat a energiei. Avem o țintă în ceea ce înseamnă biometanul, de exemplu, 35 de miliarde de metri cubi până în 2030. Eu, unul, și formațiunea politică pe care o reprezint, dintotdeauna a fost pentru tranziția energetică”, a subliniat Antal, conform Agerpres.
Potrivit demnitarului, tranziția energetică trebuie să fie justă, coerentă și logică pentru a avea un preț corect al energiei.
„Ceea ce vedem la nivelul Uniunii Europene este că sunt companii importante, de exemplu BASF, care pleacă din Europa. Perla industriei petrochimice pleacă din Europa, din Germania în China, din cauza prețului la energie. Dacă ne uităm pe orice statistică mondială, consumul gazului natural crește de la un an la altul. Asta înseamnă că, în afară de insula cea mai verde, care nu este, de fapt, cea mai verde, dar a dorit să devină cea mai verde, peste tot pe acest mapamond s-a înțeles că economia funcționează cu gaze naturale. În calitatea mea de președinte al Comisiei de Energie, dintotdeauna am încercat să țin un echilibru între inițiative exagerate spre prea verde, iar alte inițiative care nici nu vor să audă despre ceea ce înseamnă verde. Astăzi, până la urmă, suntem la un eveniment pentru gazele verzi. Deci vrem să facem parte și noi din acel Green Deal, din acel pariu pe verde, care, după o perioadă îndelungată, cred că putem să tragem acea concluzie că are elemente neinspirate, să spunem așa. Acele elemente trebuie regândite și eu nu am început să văd semnale foarte clare la nivelul Comisiei Europene, cum că am început cel puțin la nivel de gândire să ne redresăm un pic și să înțelegem fenomenul că, din punct de vedere economic și din punct de vedere al competitivității, trebuie să facem ceva cu domeniul energiei și trebuie să vedem cum ne raportăm în continuare la acest Green Deal”, a punctat senatorul.
Acesta consideră că România are șansa de a deveni un actor important pe piața energetică regională și un furnizor de securitate energetică, în special prin exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep.
„Dacă scoatem tot din priză, nu o să mai avem economie. Dacă vrem să taxăm metanul în detrimentul gazului natural sau în detrimentul acelor state care au capacitatea de a produce gaze naturale, atunci iarăși scoatem din priză tot ce înseamnă industrie. Eu cred că România, mai ales din perspectiva Neptun Deep, are o perspectivă extrem de importantă și are poate unica șansă să devină într-adevăr un actor important în regiune și să devină un furnizor de securitate energetică pentru întreaga regiune”, a spus el.
În opinia sa, acest potențial riscă să fie diminuat de politicile europene de taxare tot mai accentuată a gazelor naturale, motiv pentru care a pledat pentru regândirea Green Deal și pentru formarea unor alianțe la nivel european, astfel încât politicile de tranziție energetică să țină cont și de interesele industriilor din Uniunea Europeană.
„Dacă Comisia Europeană o să taxeze în continuare și mai mult și mai mult acest gaz natural, atunci înseamnă că poate nici această companie și reprezentanții companiei peste zece ani de zile n-o să mai aibă ce să lucreze, pentru că n-o să mai putem să consumăm gaz exagerat. Eu, unul, cred că avem o posibilitate majoră pentru România să devenim un actor important și, într-adevăr, să facem noi regulile pe această piață prin Neptun Deep și, bineînțeles, o regândire a Green Deal. Cred că deciziile depind de noi, până la urmă – clasa politică, guvernele, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, diplomații – care, dacă au puterea să caute aliați, să își pună accent pe vocile lor în alte state, la nivelul Comisiei Europene, atunci, într-adevăr, într-o perspectivă de 5-6 ani, putem să redesenăm acest Green Deal în favoarea Uniunii Europene și, până la urmă, în favoarea industriilor din Uniunea Europeană”, a susținut Antal Istvan-Lorant.
