Zoltan Nagy-Bege este vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei din 2017, însă își desfășoară activitatea în cadrul ANRE încă din anul 2007. În toată această perioadă, una dintre realizările notabile ale domnului Zoltan Nagy-Bege se referă la asumarea responsabilității de a fi un bun interlocutor, orientat către dialog constructiv cu organizațiile din sectorul energetic contribuind astfel de o manieră substanțială la clarificarea cadrului legislativ primar și secundar în domeniul energiei electrice, termice și gazelor naturale. Nu în ultimul rând, de menționat este și faptul că, Zoltan Nagy-Bege este principala voce a ANRE în ceea ce privește procesul de liberalizare a piețelor de energie din România. Am schimbat câteva idei cu privire la principalele arii de responsabilitate ale domniei sale în cadrul ANRE.
Stimate domnule Zoltan Nagy-Bege, pornim de la procesul de liberalizare a prețurilor la energie, care se suprapune în prezent pe o tendință puternic ascendentă de scumpire, atât la electricitate, cât și la gaze naturale. Care este situația în prezent, pe cele două piețe? Câți clienți casnici sunt încă în regim de serviciu universal?
Având în vedere datele pe care le avem la dispoziție referitoare la situația contractelor consumatorilor casnici la sfârșitul lunii august, acestea ne indică faptul că 57% din clienții finali de energie electrică și mai mult de 43% din clienții finali de gaze naturale au trecut în piața concurențială, prin alegerea unei oferte concurențiale din cele disponibile în piață. Trebuie să remarcăm însă faptul că, o mare parte dintre clienții finali (peste 90%) nu au schimbat furnizorul, această categorie preferând să continue relația contractuală cu aceeași companie, dar în baza unui contract concurențial. Astfel, în timp ce în piața de energie electrică din 9 milioane de clienți casnici, 3,8 milioane de clienți încă nu au făcut acest pas spre contractele concurențiale, în piața de gaze naturale din 4 milioane de clienți casnici, 2,2 milioane nu au semnat încă un contract în piața liberă.
O creștere a interesului clienților finali pentru ofertele concurențiale, atât la energie electrică cât și la gaze naturale s-a remarcat în luna iunie, după notificarea trimisă de către furnizori privind prețurile aplicabile de la 1 iulie, care au crescut, acest fapt stimulând clienții finali să facă pasul către piața concurențială. Această creștere, în cazul energiei electrice este între 1-7% în funcție de furnizorul de ultimă instanță, iar la gaze naturale în medie de 17%. Dacă până în luna iunie la energie electrică media lunară de trecere în piața concurențială era de 250.000 de contracte, în iunie s-au semnat peste 400.000. La gaze naturale media lunară era de 50.000, iar în luna iunie am avut peste 200.000 de noi contracte. Aceste date confirmă încă odată faptul că prețul este unul dintre cei mai importanți factori de motivare pentru consumatori de a-și schimba contractul sau furnizorul.
Ați verificat modul de aplicare a reducerii comerciale din partea furnizorului care să acopere diferența dintre prețul din oferta de serviciu universal și prețul din oferta concurențială cu valoarea cea mai mică la data de 20 ianuarie 2021? Care sunt concluziile ANRE?
Toți furnizorii de ultimă instanță care și-au asumat acordarea respectivului discount permis în temeiul reglementării elaborate de ANRE s-au ținut de cuvânt și au aplicat reducerea. Relevant de precizat este și faptul că, acest discount a avut mai mult un efect psihologic în rândul clienților finali, dat fiind faptul că în foarte multe cazuri diferențele între prețuri nu au fost semnificative.
Reapar vocile care cer plafonarea / înghețarea prețurilor la energie. Au existat discuții în acest sens în care să fie implicată ANRE?
Nu am avut asemenea discuții și sper să nu le avem nici pe viitor, pentru că punctul nostru de vedere a fost și este în continuare unul foarte clar în sensul sprijinirii eliminării prețurilor reglementate și a oricăror intervenții în funcționarea piețelor angro și retail, excepție făcând ajutoarele financiare și nonfinanciare acordate pentru consumatorii vulnerabili.
Poate că o asemenea măsură ar calma lucrurile pe termen scurt, însă în mod cert ar fi o greșeală greu de reparat pe termen mediu și lung, mai ales o intervenție pe piața angro. Sunt de părere că piața concurențială are nevoie de timp pentru a funcționa corect și pentru a ne arăta toate efectele benefice ale unei piețe libere, în acest răstimp orice intervenție din partea autorităților nefiind indicată. Ar fi un semnal foarte prost pentru investitori care arată interes în sensul derulării de investiții în noi capacități de producție în România, fiind și singura soluție care poate să rezolve deficitul nostru de energie electrică. Acest deficit de energie electrică constituie chiar unul din factorii care a generat această creștere galopantă de prețuri pe piața de energie. Alți factori de menționat aici sunt: cererea în creștere, evoluția prețului certificatelor de emisii de carbon și evoluția prețurilor de pe piețele din celelalte țări europene cu care suntem interconectați sau avem piețe comune.
Să nu uităm că asemenea măsuri de intervenție în piețele de energie electrică sau de gaze naturale trebuie notificate către Comisia Europeană, care nu cred că ar trece cu vederea o nouă revenire la prețuri reglementate.
România anunță obiective mai ambițioase în ceea ce privește energia din surse regenerabile, dar lipsesc încă principalele măsuri de sprijin pentru noi investiții de acest tip. Ce poate face și ce pregătește ANRE pentru a încuraja ceea ce este numit deja “un nou val al regenerabilelor în România”?
Dacă prin măsuri de sprijin ne referim la scheme de ajutor investițional sau operațional, într-adevăr, nu avem semnale clare din partea autorităților din România dacă ele vor exista sau nu. Probabil ajutoare investiționale vor fi prin diversele mecanisme de sprijin puse la dispoziție de UE, cum ar fi PNRR, care încă se negociază, sau Fondul de Modernizare al cărui buget s-a majorat neașteptat ca urmare a creșterii cotației certificatelor de emisii de carbon.
Cu ajutoarele operaționale de tipul certificatelor verzi, ˝feed-in tariff sau contracte pentru diferență situația este puțin diferită. Personal nu încurajez asemenea scheme, cu excepția contractelor pentru diferență, dat fiind faptul că acestea, în mod inevitabil, au un efect în factura finală a clienților finali de energie, atât la cei casnici cât și cei noncasnici.
Ce face ANRE? Am definit contractele pe termen lung care, în baza Regulamentului European nr. 943/2019 privind piața internă de energie electrică, aplicabil direct și în România fără transpunere în legislația primară sau secundară, pot fi încheiate bilateral în afara bursei de energie electrică. Este un instrument cerut insistent de potențiali investitori încă din 2012, când prin Legea energiei electrice și gazelor naturale au fost interzise contractele bilaterale pe piața angro. Astfel, am creat posibilitatea pentru investitori de a se folosi de aceste contracte, care se pot încheia chiar și în faza de proiect, pentru a obține finanțarea necesară derulării proiectelor lor.
Am implementat și începând cu 1 februarie 2021 aplicăm regulile privind piața de echilibrare prevăzute în același regulament UE nr. 943/2019 iar în continuare, în baza monitorizării continue a rezultatelor din piața de echilibrare facem ajustări la mecanismele de echilibrare cu scopul de a asigura siguranța sistemului energetic național prin responsabilizarea participanților la piață, avându-se în vedere totodată și interesul producătorilor și potențialilor investitori în noi capacități de producție de energie electrică.
Totodată am modificat regulamentul de racordare la rețelele electrice, cu scopul de a reduce birocrația și a simplifica procesul de obținere al avizelor de racordare de către investitori și în continuare suntem atenți la solicitările venite din piață pentru a adapta reglementările la nevoile investitorilor.
Avem în lucru în cadrul departamentului nostru de specialitate un proiect de ordin, care va fi supus în curând și consultării publice, prin care vom obliga operatorii de rețea (de distribuție și de transport) să monitorizeze, să ne raporteze și să publice capacitățile disponibile în rețelele lor astfel încât să putem oferi celor interesați o imagine clară cu privire la posibilitățile de racordare a centralelor la rețea cu sau fără întăriri de rețea pe tot teritoriul țării.
De principiu, ANRE a fost întotdeauna și va rămâne deschisă la dialog cu toate părțile implicate. Folosesc și acest prilej pentru a ne manifesta disponibilitatea în a discuta orice fel de probleme pe care le întâmpină investitorii, tocmai pentru a-i sprijini, pentru a simplifica și pentru a accelera construcția de noi capacități de producție de energie electrică curată, care să ne ajute atât la îndeplinirea țintelor asumate față de UE, dar și la stabilizarea evoluției prețurilor din piață.
Care sunt elementele care blochează încă o mai mare extindere a micii producții distribuite de energie electrică din surse regenerabile? Ce poate face ANRE pentru a sprijini dezvoltarea acestui sector?
Sunt convins că producția de energie distribuită este una dintre soluțiile eficiente și avantajoase din punct de vedere economic pentru dezvoltatori și deja vedem foarte multe proiecte finalizate atât la persoane fizice cât și la companii care au înțeles importanța eficienței energetice și sunt dispuși să investească în asemenea soluții.
Din punctul meu de vedere, cele mai mari dificultăți sunt la integrarea lor în sistemul energetic național, racordarea la rețelele de distribuție. Distribuitorii înțeleg și ei că este una dintre soluțiile viitoare pentru care trebuie să se pregătească făcând investiții într-o primă fază și chiar adaptând modelul lor de business pe termen mediu și lung, în măsura în care aceste soluții se vor înmulți. Unii distribuitori, prin companiile din grupurile de care aparțin, deja promovează și oferă acest tip de soluții pentru clienții lor.
Probleme au apărut mai ales în cazul clienților casnici, unde am simplificat cât am putut procedura de racordare, context care a atras după sine destul de multe plângeri de la diverși beneficiari potrivit cărora companiile de distribuție nu respectă noile reguli privind racordarea prosumatorilor la rețeaua de distribuție. Sesizările au fost analizate și soluționate punctual și sunt convins că fiecare speță în parte a ajutat și va ajuta și pe viitor la îmbunătățirea abordării distribuitorilor.
Din păcate, programul derulat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) nu se desfășoară conform așteptărilor. Sunt înregistrate mari întârzieri la aprobarea dosarelor și la plăți, blocând companii cu capacități de construcție, experiență și expertiză în acest domeniu, afectându-i astfel și pe cei care nu doresc neapărat să apeleze la programul Casa Verde al AFM.
Au existat discuții la nivelul ANRE pentru introducerea compensării cantitative a energiei livrate în sistemul național de distribuție – un proiect care apare în programul de guvernare?
Din păcate, nu am fost consultați înainte de a include această prevedere în programul de guvernare. Ulterior am avut discuții în cadrul instituției, dar și cu reprezentanți ai Guvernului și ai Parlamentului în cadrul cărora le-am expus punctul nostru de vedere privind diferitele moduri în care se poate aborda această problemă. Indiferent de abordarea aleasă este nevoie de o modificare a legislației primare, sau chiar de notificarea Comisiei Europene, dat fiind faptul că se consideră ajutor de stat, coroborat cu faptul că intervin și aspecte fiscale, cu impact asupra bugetului de stat. Este o problemă destul de complexă, o măsură la care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene care o aplică au început să renunțe.
Vreme de cinci ani ați condus în calitate de director general Departamentul de Reglementare în Domeniul Eficienței Energetice. Tematica a fost preluată din 2020 de Ministerul Energiei. Mai este eficiența energetică un subiect de interes pentru dumneavoastră? Cum vedeți evoluția abordărilor în această privință?
În mod cert eficiența energetică rămâne un subiect de interes pentru ANRE, chiar și în contextul modificărilor legislative de anul trecut, fiind o țintă națională în domeniul energiei, care trebuie respectată atât la nivel instituțional, cât și la nivelul consumatorilor finali.
Astfel, ANRE este în continuare responsabilă pentru monitorizarea schemei bonus de tip ajutor de stat din domeniul cogenerării de înaltă eficiență și raportează economiile anuale de energie primară către forurile naționale și europene. Totodată, din punct de vedere al eficienței energetice, sistemele de alimentare centralizată cu energie termică sunt considerate ca fiind opțiunea de încălzire cea mai adecvată pentru aglomerările urbane. În acest sens, ANRE elaborează și transmite la INS rapoarte anuale privind capacitățile și producțiile din sistemele de încălzire centralizată, în vederea îndeplinirii obligațiilor de raportare prevăzute în directiva privind eficiența energetică.
Dacă menționăm eficiența energetică în cazul operatorilor de transport și distribuție energie electrică și gaze naturale, începând cu 1 ianuarie 2021, operatorii licențiați revizuiesc și transmit la ANRE, o dată la doi ani, raportul de evaluare a potențialului de creștere a eficienței energetice a rețelelor de energie electrică și gaze naturale și programul de măsuri și investiții anuale pentru îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor, iar termenul din acest an a fost data de 30 iunie.
Stadiul implementării sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice pentru anul 2020 este evidențiat în cadrul raportului anual de activitate al ANRE, publicat deja pe website-ul instituției.
Dacă ne uităm la evoluția recentă a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, care în mod evident va influența atât costurile energiei termice livrată în sistem centralizat, cât și costurile soluțiilor de încălzire individuală, mă aștept ca importanța măsurilor de eficiență energetică să fie mult mai pregnantă în viitorul apropiat. Acest lucru este valabil atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei noncasnici și industriali. Fac aici o paranteză – în urmă cu doi ani declaram faptul că, principala barieră în calea eficienței energetice în România sunt prețurile mult prea mici la energie, afirmație care a stârnit reacții nu foarte pozitive. Susțin în continuare această afirmație, dar cred că perioada energiei ieftine s-a terminat și în România, iar odată cu acest context mă aștept ca eficiența energetică să aibă parte de atenția cuvenită despre care am vorbit în nenumărate rânduri de-a lungul anilor.
Ce obligații au rămas în sarcina ANRE cu privire la eficiența energetică?
Având în vedere prevederile art. XVI ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2020, privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. w11/09.01.2020, atribuțiile ANRE privind eficiența energetică au fost preluate în integralitate de către Ministerul Energiei. În acest context, precizez faptul că ANRE nu mai are ca atribuții atestarea managerilor energetici și autorizarea auditorilor energetici, iar solicitările referitoare la obținerea atestatelor de manageri energetici, a autorizațiilor de auditori energetici persoane fizice și juridice, a autorizațiilor de societate prestatoare de servicii energetice și, respectiv, prelungirea acestor documente, precum și orice alte solicitări sau clarificări legate de domeniul eficienței energetice, sunt avansate în atenția Ministerului Energiei.
Îmi amintesc că, la Gala Energynomics Awards 2019, anterior preluării atribuțiilor aferente domeniului eficienței energetice de către Ministerul Energiei, am prezentat un top al priorităților ANRE, unde domeniul eficienței energetice ocupa, evident, un loc fruntaș.
Spuneam atunci că pentru anul 2020 prioritar pentru ANRE era transpunerea celor trei prevederi din pachetul Energie Curată pentru toți Europenii, care aveau termen de transpunere anul 2020 – Directiva privind performanța energetică a clădirilor, Directiva privind sursele regenerabile, respectiv, Directiva privind eficiența energetică.
În cadrul discursului am subliniat și faptul că experții din cadrul ANRE erau implicați activ în grupurile de lucru interministeriale pentru elaborarea legilor de transpunere a respectivelor directive și îmi reafirmam încrederea în faptul că prin noile legi să ajute România în îndeplinirea țintelor pentru 2030 privind regenerabilele și eficiența energetică. Chiar dacă ANRE nu mai are la acest moment prerogative în domeniul eficienței energetice, personal continui să consider această zonă a fi de o importanță majoră și indispensabilă deopotrivă în atingerea țintelor României asumate la nivelul UE, dar și în contextul dinamicii privind tranziția energetică.
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din septembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.