Acasă » Interes general » Marea Britanie este un lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice

Marea Britanie este un lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice

30 septembrie 2021
Interes general
energynomics

Marea Britanie, împreună cu Italia, vor găzdui în luna noiembrie un eveniment pe care mulți îl consideră o nouă șansă pentru a controla schimbările climatice scăpate de sub control la nivel global – Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021 – COP26. În perioada premergătoare COP26, Marea Britanie lucrează cu fiecare națiune pentru a ajunge la un acord cu privire la modalitățile de combatere a schimbărilor climatice, iar cel mai vizibil obiectiv este acela de a colabora cu fiecare țară pentru a prezenta obiective ambițioase de reducere a emisiilor până în 2030, în linie cu ambiția de atingere a nivelului de zero emisii de carbon până la mijlocul secolului. Am discutat cu E.S. domnul Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii în România, despre unele dintre subiectele care vor fi abordate la COP26 și înainte de aceasta.

Excelența Voastră, vă rog să ne spuneți cât de pregătită este Marea Britanie să găzduiască COP26 din perspectiva propriului rol de lider în materie de climă.

Desigur, este o mare onoare pentru Marea Britanie să găzduiască COP26 și știu că orașul Glasgow va fi o gazdă excelentă. Vrem să conducem prin puterea exemplului în calitate de gazdă a conferinței COP26. Suntem dedicați dialogului cu toate țările și unirii forțelor cu societatea civilă, întreprinderile și oamenii din prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice, încurajând astfel măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice. În timpul evenimentului, vom dori să trimitem un semnal clar pentru ca decarbonizarea să aibă loc mai repede și să menținem obiectivul privind cele 1,5°C. Ne concentrăm pe determinarea la acțiune pentru a elimina energia pe bază de cărbune, a accelera dezvoltarea vehiculelor electrice, a combate defrișările și a reduce emisiile de metan.

Primul exemplu al angajamentului nostru față de acest obiectiv a venit în 2019, când am legiferat ținta zero emisii de carbon până în 2050, fiind prima dintre marile economii ale lumii care a stabilit o astfel de țintă obligatorie din punct de vedere juridic.

În noiembrie 2020, prim-ministrul Boris Johnson și-a prezentat Planul în Zece Puncte, care ne întărește capacitatea de a aduce alături de noi alte țări și poziționează Marea Britanie ca lider în tehnologiile ecologice pe care trebuie să le folosim cu toții.

Planul va accelera tranziția la zero emisii de carbon în Marea Britanie, inclusiv încetarea vânzării de mașini noi pe benzină și diesel până în 2030.

În decembrie 2020, prim-ministrul Johnson a anunțat o nouă contribuție ambițioasă la nivel național (NDC) pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 68% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990. Acest obiectiv angajează Marea Britanie să atingă cea mai rapidă rată de reducere a emisiilor din orice economie majoră.

Cred că toate acestea arată că Marea Britanie este un lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Suntem dedicați îndeplinirii obiectivelor noastre climatice de prim rang mondial, reducând deja emisiile cu 44% în ultimele trei decenii. Mai mult decât atât, am asigurat investiții record în energia eoliană, ne-am angajat să punem capăt energiei pe bază de cărbune până în 2024, am lansat un nou sistem de comercializare a cotelor de emisii din Marea Britanie și am investit peste 1 miliard de lire sterline pentru a sprijini dezvoltarea captării carbonului, tehnologiilor de utilizare și stocare, precum și peste 2 miliarde de lire sterline pentru a sprijini decarbonizarea transportului.

Cât de aproape suntem de a asigura ținta zero emisii de carbon la nivel global până la mijlocul secolului și de a păstra ținta privind cele 1,5°C? În primul rând, în ceea ce privește angajamentele, dar și în ceea ce privește schimbările reale.

Vedem deja efectele schimbărilor climatice în imediata noastră apropiere. Activitatea umană afectează planeta într-un ritm alarmant. Ne dăm seama acum că acțiunea imediată poate preveni cele mai grave efecte. Dacă reducem la jumătate emisiile globale până în 2030 și ajungem la zero emisii de carbon până în 2050, vom putea păstra ținta de 1,5°C viabilă. Noi, în Marea Britanie, ne-am angajat față de ținta zero emisii de carbon și am cerut fiecărei națiuni să anunțe obiective credibile. Majoritatea țărilor au fost extrem de receptive și și-au intensificat acțiunile pe termen lung către realizarea țintei zero emisii de carbon – care a devenit astfel o normă internațională. De exemplu, țări reprezentând peste 65% din emisiile globale și peste 70% din economia mondială ne-au urmat exemplul și s-au angajat acum să atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon. Unele țări vor putea ajunge acolo mai repede decât altele, dar aceasta este o cale pe care trebuie să o urmăm cu toții dacă vrem să evităm cele mai catastrofale efecte ale schimbărilor climatice și să menținem fezabilă ținta privind cele 1,5°C.

Marea Britanie se angajează să promoveze cele patru obiective cheie, și anume: să asigurăm atingerea țintei zero emisii de carbon la nivel global până în 2050 și să menținem ținta privind cele 1,5°C; să ne adaptăm pentru a proteja habitatele naturale și comunitățile cu cel mai mare risc; să mobilizăm angajamentul financiar necesar și să oferim o conferință COP26 de succes pentru planeta noastră.

La COP26, liderii vor continua să ceară tuturor națiunilor angajamente ambițioase și contribuțiile stabilite la nivel național (NDC), precum și strategiile pe termen lung (LTS).

De asemenea, există un accent reînnoit asupra presiunii pentru acțiuni pe termen scurt în stoparea defrișărilor, vehiculele cu emisii zero, eliminarea treptată a cărbunelui și metanului.

În ceea ce privește cărbunele, ar trebui să depunem eforturi pentru acțiuni imediate pentru a pune capăt energiei pe bază de cărbune și finanțării internaționale a cărbunelui, prin dezvoltarea energiei nepoluante ca înlocuitor viabil.

În ceea ce privește defrișarea, protejarea pădurilor naturale și stoparea pierderii internaționale de păduri până în 2030 sunt de o importanță extremă. În plus, trebuie să refacem milioane de hectare de fond forestier și peisaje deteriorate – crescând finanțarea pentru păduri și îmbunătățind guvernanța.

Cu privire la metan, trebuie să lucrăm cu colegii din UE și SUA pentru a crește numărul de inițiative globale existente care vizează reducerea emisiilor de metan. Metanul va juca un rol important în păstrarea fezabilă a țintei privind cele 1,5°C înainte de 2030 și există măsuri semnificative de reducere cu costuri reduse care pot fi puse în aplicare rapid în acest spațiu.

Cu privire la transport, presiunea pentru vehiculele cu emisii zero până în 2035 va fi cea mai bună abordare a noastră.

Unele țări sunt mai puțin capabile decât altele să investească pentru obiectivele climatice, indiferent de cât de presante sunt aceste investiții. Există vreo formă de solidaritate pentru a permite acestor țări să avanseze către obiective climatice comune?

Având în vedere că ne confruntăm cu vremuri atât de periculoase pentru planeta noastră și că soluția pe care o avem în prezent pentru a ne proteja viitorul depinde de munca în echipă, avem nevoie ca toate țările să ajungă la un acord și să urmeze aceeași cale. Pentru ca acest lucru să funcționeze, relațiile interministeriale vor reprezenta cheia succesului. Marea Britanie a organizat în luna iulie o reuniune ministerială cu principalii poluatori, inclusiv din țările care sunt cele mai expuse riscului în ceea ce privește efectele schimbărilor climatice. Colaborarea va rămâne una dintre necesitățile principale în instaurarea unui climat de încredere cu țările vulnerabile și această reuniune a demonstrat dedicarea noastră și angajamentul de a lucra împreună, în ciuda provocărilor financiare, de adaptare și abordare. În plus, prin întâlnirile precum COP26, unde poate fi discutată o gamă atât de largă de subiecte și se poate reflecta la acestea, expunem acest obiectiv principal, angajamentul nostru pentru incluziune și solidaritate și dedicarea noastră pentru promovarea obiectivelor menționate anterior.

Țările dezvoltate s-au angajat să furnizeze resursele financiare pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să ia măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. Această include angajamentul de a mobiliza în comun o finanțare pentru abordarea schimbărilor climatice de 100 de miliarde de dolari pe an până în 2025. Țările dezvoltate trebuie să demonstreze acum cum vor intensifica finanțarea pentru abordarea schimbărilor climatice pentru a-și respecta angajamentele.

Marea Britanie s-a angajat să dubleze finanțarea pentru abordarea schimbărilor climatice, la 11,6 miliarde de lire sterline în perioada 2021-2025. Încurajăm toate celelalte țări donatoare să majoreze în mod similar furnizarea viitoare de finanțare pentru abordarea schimbărilor climatice. Canalizarea finanțării pentru a permite măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice este o provocare cu care se confruntă fiecare țară și organizație – amploarea și viteza acestei tranziții vor necesita toate formele de finanțare: publice și private; internă și internațională.

Care sunt cele mai plauzibile forme de mobilizare a finanțării pentru a acumula trilioanele necesare pentru a asigura atingerea țintei zero emisii de carbon la nivel global?

Pentru a sprijini cel mai bine tranziția către zero emisii de carbon, către economii rezistente la schimbările climatice și relații internaționale puternice – trebuie să obținem atât finanțări publice, cât și private.

Am asistat la progrese puternice în acest sens în timpul președințiilor COP26 și G7 ale Marii Britanii. Cu anunțurile suplimentare care vin din Germania, Japonia și Canada, națiunile G7 s-au angajat să ofere noi finanțări pentru a atinge obiectivul de finanțare pentru abordarea schimbărilor climatice de 100 de miliarde de dolari, inclusiv fonduri suplimentare pentru adaptare. Cu toate acestea, toți finanțatorii trebuie să depună eforturi pentru a face mai mult, fiind propuse noi finanțări la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite din septembrie, precum și publicarea unui nou plan clar privind îndeplinirea obiectivului de 100 miliarde de dolari până în 2025. Mai mult, fiecare țară membră a G7 s-a angajat să mărească finanțarea astfel încât să poată îndeplini obiectivul de 100 de miliarde de dolari, inclusiv creșterea fondurilor menite să protejeze natura și comunitățile de efectele climatice dezastruoase. Acesta este un pas important înainte, deoarece țările G7 contribuie la marea majoritate a finanțării bilaterale pentru abordarea schimbărilor climatice. Mai mult decât atât, țările G7 și-au exprimat dedicarea față de măsurile pentru combaterea schimbărilor climatice alocând o șesime din fonduri, și anume Drepturi Speciale de Tragere (rezerva de 650 de miliarde de dolari creată de FMI) pentru a sprijini mai mult recuperarea ecologică și reziliența în țările în curs de dezvoltare și economiile vulnerabile la schimbările climatice. Îndemnăm toate părțile să răspundă la apelul țărilor și FMI pentru a sprijini acest obiectiv.

Vorbim despre obiective comune, deși cu puncte de plecare și capacități diferite. Care sunt instrumentele disponibile pentru a crește viteza tranziției, în special în țările care au cea mai mare contribuție la emisiile care afectează clima?

Tranziția globală la zero emisii de carbon trebuie să implice fiecare industrie, fiecare țară și fiecare regiune. Trebuie să provocăm pe toată lumea să participe la conversație și să fie parte a soluției. Măsurile pe care le-am luat până acum pe drumul nostru către COP26, inclusiv în timpul reuniunii ministeriale din luna iulie, ne aduc mai aproape de obținerea la Glasgow a unui rezultat dorit de oameni și de planeta noastră.

Reuniunea ministerială din iulie, pe care am menționat-o mai devreme, a dus la înregistrarea de progrese cu privire la chestiunile esențiale, precum nevoia de a intensifica eforturile de adaptare la riscurile climatice și eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune. Germania și Canada au convenit să înainteze un plan de livrare pentru mobilizarea a 100 miliarde de dolari pe an din țările dezvoltate, atât de necesare pentru a-i ajuta pe ceilalți în lupta lor împotriva schimbărilor climatice. Miniștrii din Singapore și Norvegia au convenit să continue consultarea informală cu miniștrii cu privire la articolul 6, care se referă la piețele de carbon, în timp ce miniștrii din Rwanda și Elveția au convenit să se consulte cu privire la calendarele comune pentru angajamentele de reducere a emisiilor sau contribuțiile stabilite la nivel național.

Înaintea reuniunii din iulie, am văzut, de asemenea, o demonstrație de leadership din partea micilor state insulare în curs de dezvoltare (SIDS) și a țărilor cel mai puțin dezvoltate (LDC), inclusiv Insulele Solomon, Bhutan și Etiopia, precum și contribuții stabilite la nivel național mai ambițioase din Paraguay, Maroc și Canada, ceea ce va ajuta la menținerea obiectivului critic al limitării încălzirii globale la 1,5C.

Unul dintre obiectivele COP26 este finalizarea Setului de Reguli de la Paris (regulile necesare implementării Acordului de la Paris). Ce este deja convenit în acest sens și ce rămâne încă de negociat?

Colaborarea pentru a accelera luarea de măsuri va fi esențială pentru luarea deciziei privind Setul de Reguli de la Paris. La COP26, trebuie să finalizăm elementele tehnice restante ale Acordului de la Paris pentru a îndeplini obiectivele acordului. Ne transformăm ambițiile în acțiune, accelerând colaborarea dintre guverne, întreprinderi și societatea civilă pentru a ne îndeplini obiectivele climatice mai rapid. Atunci când vom îndeplini cele patru obiective care au fost convenite anterior, vom ajuta și la recuperarea după COVID-19. Astfel vom construi un viitor mai bun și mai luminos, cu nenumărate oportunități pentru locuri de muncă ecologice, aer mai curat și prosperitate. Marea Britanie a deschis drumul și a arătat că creșterea ecologică nu este doar o opțiune viabilă, ci o schimbare de succes care a crescut economia noastră cu 78% numai în ultimii 30 de ani, reducând în același timp emisiile cu 44%. Marea Britanie a fost prima care a redus emisiile atât de repede și este pe cale să fie cea mai prima țară din G7 care va avea vehicule cu emisii zero înainte de jumătatea acestui secol.

Cu toții trebuie să ne schimbăm comportamentele pentru a reuși. Cu toate acestea, de la cadre și standarde voluntare la legislație națională, ce ar trebui să așteptăm de la COP26 cu privire la cerințele pentru companii, persoane fizice sau țări?

Așa cum știm cu toții, tranziția globală la zero emisii de carbon trebuie să implice orice națiune, industrie, chiar și regiune, și fiecare companie cu impact asupra climei. Trebuie să provocăm pe toată lumea să participe la conversație și să fie parte a soluției. Așa cum am menționat mai devreme, angajamentul financiar este o responsabilitate pe care G7 și-a asumat-o pentru a atinge obiectivul de 100 miliarde de dolari. Întreprinderile se îndreaptă de asemenea către o abordare comună, fiind în conformitate cu Acordul de la Paris – astfel, aderând la campania Race to Zero, peste 300 de companii și 170 de investitori s-au angajat să-și reducă emisiile până în 2030 și să îndeplinească obiectivul „net zero” până în 2050 cel târziu. Acest lucru poate fi posibil doar cu planuri de acțiune transparente și robuste.

Sub conducerea Marii Britanii, prima reuniune la nivel înalt a G7 cu privire la ținta zero emisii de carbon a dus la angajamentul majorității țărilor pentru ținte drastice privind reducerea emisiilor în anii 2020 și va înceta finanțarea atât pentru combustibilii fosili, cât și pentru energia pe bază de cărbune anul acesta. După președinția CO26 a Marii Britanii, vom continua să impulsionăm G20 și alte țări să își prezinte planurile ambițioase de reducere până în 2030, precum și ideile lor cu privire la modul în care pot ajuta la menținerea obiectivului 1,5C, precum și la contribuția lor cu privire la deciziile politice mari, cum ar fi: încetarea producției de energie pe bază de cărbune, vehicule cu emisii zero și politica de defrișări.

Pe măsură ce continuăm să mobilizăm bani publici, ar trebui să ne asigurăm, de asemenea, că investițiile climatice totale de mai multe trilioane – incluzând fiecare companie, firmă financiară, bancă și asigurător – vor face obiectul schimbării. De exemplu, G7 s-a angajat să se asigure că piețele își joacă rolul în mod corespunzător, trecând la declarații financiare obligatorii legate de climă. Peste 250 de firme și companii, care încorporează aproape jumătate din industria globală de administrare a activelor, s-au alăturat Glasgow Finance Alliance for Net Zero (GFANZ), un grup responsabil pentru reunirea celor mai bine pregătite inițiative „net zero” în sistemul financiar care a abordat problema activelor de peste 100 de miliarde de dolari, pentru a accelera tranziția la „net zero” până la mijlocul secolului.

Între 2021 și 2026, Marea Britanie s-a angajat să contribuie cu peste 11,6 miliarde de lire sterline pentru finanțarea destinată combaterii schimbărilor climatice. În plus, vom sprijini programe precum Risk Informed Early Action Partnership (REAP) și Adaptation Action Coalition (AAC). AAC este o oportunitate pentru REAP de a reuni un grup divers de parteneri, cu scopul de a menține un miliard de oameni în siguranță împotriva catastrofelor climatice până în 2025.

Care sunt în prezent factorii-cheie în relația dintre Marea Britanie și România și cum sunt influențați de eforturile privind climă?

În ceea ce privește angajamentul înainte de COP26, discutăm periodic cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și purtăm un dialog excelent cu consilierul președintelui Iohannis pentru schimbări climatice. O delegație română a participat recent la o reuniune cu ambasadorul nostru regional COP26, David Moran, în Budapesta, și a fost pusă la curent cu privire la progresele înregistrate. Știm că subiecte precum defrișarea și cărbunele sunt extrem de relevante aici și trebuie gestionate cu grijă având în vedere importanța pentru economie. De asemenea, suntem implicați în proiecte legate de decarbonizarea Deltei Dunării, cu scopul de a utiliza experiența Marii Britanii și propriul plan de decarbonizare a transportului pentru a vedea cum pot fi folosite pentru promovarea vehiculelor cu zero emisii și orașelor ecologice.

Energia nucleară, cărbunele, petrolul și gazele, energia regenerabilă – toate acestea sunt sectoare energetice în care Marea Britanie are mulți jucători puternici și proiecte interesante realizate. Există vreunul în special care va așteptați să prospere ținând cont de responsabilitățile reînnoite privind clima despre care am discutat?

Marea Britanie are planuri ambițioase și inovatoare în abordarea tranziției la o economie ecologică. Acestea includ transformarea energiei, recuperarea ecologică după COVID-19, crearea de condiții echitabile pentru consumatori și reconstruirea mai bună și mai ecologică.

Așa cum arată Cartea Albă a Energiei a Marii Britanii – publicată în decembrie anul trecut – luarea de măsuri în sectorul energetic va contribui la asigurarea obiectivului Marii Britanii privind emisiile zero de carbon, va poziționa mai bine companiile britanice și baza lor de cercetare de talie mondială, ceea ce va duce la mai multe locuri de muncă și bogăție pentru țară. Prin proiecte ambițioase în sectorul energetic, credem că acest lucru va transforma energia, va construi un viitor mai curat și mai ecologic pentru populație, pentru țară și până la urmă pentru planetă, va sprijini o recuperare ecologică și o economie în creștere, precum și miile de locuri de muncă ecologice din întreaga țară în noile industrii verzi.

În plus, va ajuta la crearea unor condiții echitabile pentru consumatori, îi va proteja pe cei afectați de sărăcia cauzată de prețul combustibililor și va oferi diverse oportunități pentru a economisi bani la facturi și a avea condiții mai bune de locuit. Măsurile prezentate în Cartea Albă pun accent pe reducerea emisiilor din segmentul upstream al industriei de petrol și gaze, din energie electrică și clădiri și abordează soluția decarbonizării sistemului energetic până în 2050, deoarece combustibilii fosili vor fi înlocuiți cu tehnologii de energie curată, cum ar fi: energie regenerabilă, energie nucleară și hidrogen.

Permiteți-mi să închei prin trecerea în revistă a Planului în Zece Puncte. Cred că servește drept un rezumat ideal care stabilește bazele Revoluției Industriale Verzi, care va ajuta la crearea și susținerea a peste 250.000 de locuri de muncă ecologice până în 2030 în Marea Britanie. Iată ce va face:

  • Energia eoliană offshore – vom alimenta fiecare casă și sprijini până la 60.000 de locuri de muncă,
  • Hidrogen – vom genera o capacitate de producție a hidrogenului cu emisii reduse de carbon de 5 GW până în 2030
  • Energia nucleară – o sursă de energie nepoluantă care va sprijini 10.000 de locuri de muncă
  • Vehicule electrice – încetarea vânzării de autovehicule și vehicule utilitare noi pe benzină și motorină până în 2030
  • Transport public – vom sprijini mersul cu bicicleta și mersul pe jos și investi în transportul public cu emisii zero
  • Combustibil pentru avioane cu zero emisii și nave mai ecologice – introducem proiecte pentru avioane și nave cu zero emisii
  • Case și clădiri publice – le vom face mai ecologice, mai călduroase și mai eficiente din punct de vedere energetic, creând astfel peste 50.000 de locuri de muncă până în 2030
  • Captarea carbonului – pentru captarea și stocarea emisiilor dăunătoare și eliminarea a 10 MT de dioxid de carbon până în 2030
  • Natura – vom proteja și refacere mediul înconjurător, cum ar fi inițiativa noastră privind restaurarea turbăriilor Angliei la o stare naturală și sănătoasă
  • Inovare și finanțe – vom dezvolta tehnologia necesară pentru ambiții și finanțe ecologice.

În final, permiteți-mi să spun câteva cuvinte de­spre Building Back Greener. Acesta este un proiect de a munci folosind energie eoliană curată prin parcuri eoliene offshore, centrale nucleare și investiții în noi tehnologii de hidrogen. Utilizarea energiei nepoluante va crea mii de locuri de muncă, va avea grijă de viața oamenilor, va ajuta la funcționarea mașinilor, autobuzelor, trenurilor, avioanelor și navelor, precum și la încălzirea tuturor caselor și la menținerea unor facturi mici. O parte a acestui proiect este de a utiliza 160 de milioane de lire sterline pentru a moderniza porturile și infrastructura din comunitățile din nordul Angliei, Scoția și Țara Galilor. Acest lucru ne va permite să creștem enorm capacitatea eoliană offshore, care este deja cea mai mare din lume și care acoperă în prezent 10% din cererea de electricitate din Marea Britanie. Această investiție va contribui la crearea a peste 2.000 de locuri de muncă în construcții și va permite sectorului să susțină până la 60.000 de locuri de muncă în porturi, fabrici și fabricarea de turbine eoliene offshore și să furnizeze energie curată în Marea Britanie până în 2030. Mai mult decât atât, investițiile în energia eoliană offshore vor produce suficientă energie nepoluantă pentru a sprijini fiecare casă, crescând ținta guvernului la 40 GW. Bazându-se pe punctele forte ale Mării Nordului, noua tehnologie va putea spori capacitatea și mai mult și va menține poziția Marii Britanii în avangarda viitoarei generații în energia ecologică. Una peste alta, angajamentele prezentate în Cartea Albă și prin Planul în Zece Puncte vor accelera cu siguranță calea Marii Britanii către obiectivul „net zero” până în 2050.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din septembrie 2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.