Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuință în timpul iernii, ci și în timpul verii. Valurile de căldură tot mai intense și mai frecvente, pe fondul schimbărilor climatice, pot amplifica sărăcia energetică pe perioada verii, adică imposibilitatea unor consumatori de a-și răci în mod optim locuința. Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe cu un grad redus de eficiență energetică, ce devin adevărate „cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare, se arată în ultima analiză a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate și cu suprafețe construite dense din orașe, mai afectate de fenomenul numit „insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale.
Sărăcia energetică de vară poate amplifica disparitățile sociale, având un impact negativ asupra sănătății celor afectați. „Impactul valurilor de căldură se extinde și asupra sănătății mintale. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate și creștere violenței sau creșterea ratei de sinucidere”, după cum notează o analiză InfoClima. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în orașe, potențiala amenințare pentru sănătate este uriașă.
„Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene. Deși sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, țările din sudul și estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în alte părți, în principal din cauza veniturilor mai reduse.
România: Legea privind consumatorul vulnerabil, incompletă
Imposibilitatea de a răci locuința este inclusă în definiția sărăciei energetice în România, așa cum este stabilită prin Legea nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie:
„Sărăcie energetică – imposibilitatea consumatorului vulnerabil, adică persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, definite astfel: consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, răcirea și încălzirea optimă a locuinței, susținerea facilităților de gătit și asigurarea apei calde în locuință, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții ori pentru ameliorarea sănătății persoanelor”.
Legea 226 / 2021 mai stabilea că „limita minimă a consumului se stabilește prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, pe baza datelor puse la dispoziție de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și de Institutul Național de Statistică”. Totuși, așa cum experții Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) au semnalat anterior, nici acum aceste nevoi energetice minimale nu au fost stabilite de către autoritățile responsabile.
EPAH: 2 din 10 români nu și-au putut menține locuința răcoroasă. Doar 4% aveau aparate de aer condiționat
„Sărăcia energetică de vară este o preocupare tot mai mare în UE și este încă o problemă trecută cu vederea. Combinat cu informațiile despre proprietatea sistemelor de răcire și modelele de consum de energie pentru răcirea spațiului, acest indicator poate fi util pentru o înțelegere cuprinzătoare a vulnerabilităților sărăciei energetice de vară”, arată Comisia Europeană, pe o platformă a indicatorilor care măsoară sărăcia energetică în rândul statelor membre.
Unul dintre indicatorii analizați este ponderea populației care trăiește în locuințe confortabil de răcoroase pe timp de vară, bazat pe întrebarea „Este sistemul de răcire suficient de eficient pentru a menține locuința rece?” și/sau „Este locuința suficient de izolată împotriva căldurii?”. Rezultatele au fost detaliate în raportul „Sărăcia energetică. Perspective asupra indicatorilor naționali pentru o măsurare mai eficientă”, publicat în luna octombrie 2022 de Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene.
Datele din acest raport arată că în România doar 80,4% din populație locuia în locuințe suficient de confortabile pe timpul verii, ușor peste media europeană, de 79,1%, așa cum reiese din graficele de mai jos. Acestea sunt bazate pe ultimele date disponibile, culese în 2012, o actualizare a acestora fiind prevăzută pentru 2023.
În ceea ce privește indicatorul ce analizează ponderea populației care locuiește în case echipate cu aparate de aer condiționat (ventilatoarele fiind excluse), în România procentul este de doar 4,9% din populație, adică mai puțin de jumătate din media UE de 10,1%. Datele au fost culese în 2007, dar sunt ultimele disponibile.