Ani la rând, eficiența instalațiilor fotovoltaice a fost măsurată în wați pe modul și megawați pe hectar. Următoarele puncte procentuale de randament vor veni însă mai puțin din echipamente mai mari și mai mult din capacitatea unei centrale de a interpreta inteligent condițiile din jur, de a-și controla echipamentele și de a-și gestiona datele. Aceasta a fost ideea centrală a sesiunii dedicate inovației în centralele fotovoltaice, organizată în cadrul Intersolar Summit Romania 2026, la București, și moderată de Gabriel Avăcăriței, redactor-șef al Energynomics, partener media al evenimentului.

„Trackerul modern nu mai este doar o structură. Este un sistem inteligent”, a declarat Javier Egea Ramírez, Corporate Product Manager la Soltec Energías Renovables. În opinia sa, piața se îndepărtează de întrebarea privind numărul de wați care pot fi instalați și se concentrează tot mai mult asupra producției fiecărui modul, a utilizării eficiente a fiecărui metru pătrat de teren și a valorii sistemului în ansamblu.

O structură care interpretează condițiile meteorologice

Un tracker inteligent nu se limitează la urmărirea poziției soarelui. Într-o zi înnorată, a explicat Egea Ramírez, poziția optimă nu este neapărat cea orientată spre soare, ci una apropiată de zero grade. Aceeași logică se aplică și în cazul fenomenelor meteorologice extreme: prin modificarea poziției trackerului în condiții de grindină, o centrală poate reduce considerabil deteriorarea modulelor.

Câștigul nu este însă automat. Un tracker nu reprezintă întotdeauna soluția potrivită, iar decizia depinde de parametri care pot fi măsurați și analizați pentru fiecare amplasament. La latitudini mici, utilizarea sa devine esențială. Acolo unde condițiile justifică instalarea, trackerul poate crește producția unui proiect fără achiziția unor module suplimentare, dar numai dacă este proiectat ca parte a întregii centrale, nu ca o structură metalică separată.

Producătorii de module fotovoltaice au o perspectivă similară. Evangelos Makrygiannis, Senior Sales Manager la Jinko, a arătat că puterea panourilor continuă să crească de la o clasă la alta, însă criteriul esențial este alegerea dimensiunii și a performanțelor modulului care asigură cea mai mare producție de energie în timp, nu doar o putere maximă mai ridicată. Îmbunătățirile aduse celulelor fotovoltaice sunt „schimbări mici, dar foarte importante pentru creșterea producției finale de energie”, a explicat el.

Automatizare, nu doar eticheta AI

Vorbind despre următoarea etapă în evoluția centralelor fotovoltaice, Makrygiannis a evitat deliberat termenul la modă. „Tocmai de aceea nu am vrut să folosesc termenul AI, pentru că în zilele noastre a devenit doar un termen de marketing”, a spus el. „Trebuie doar să integrezi în sistem automatizare, control și senzori, toate instrumentele necesare pentru a produce cât mai eficient și pentru a livra energia atunci când este nevoie de ea și acolo unde este nevoie.”

Controlul înseamnă și identificarea timpurie a problemelor. Maria Ramos de la Flor, Business Development Manager Europe la Above, a susținut că maximizarea producției depinde de detectarea anomaliilor cât mai rapid și cu cât mai multă precizie. Unele defecte scapă sistemelor obișnuite de monitorizare: „Toate pot fi observate printr-o inspecție termografică, dar nu întotdeauna prin SCADA, deoarece uneori sunt foarte mici.” Unele companii efectuează sistematic asemenea inspecții, pentru că sunt prevăzute în contracte, a precizat ea, în timp ce altele nu le valorifică pe deplin.

Aceeași logică se aplică și responsabilității pentru controlul proiectului. Daniel Dragomir, Chief Operational Officer FPV la WALDEVAR Floating PV, a explicat că instalațiile fotovoltaice plutitoare sunt sisteme dinamice, nu statice, iar companiile EPC preferă de regulă să rămână într-o zonă sigură, pentru a evita riscurile. În opinia sa, atunci când un singur actor răspunde de întregul proces, rezultatele proiectului pot fi controlate de la un capăt la altul. Sistemul pe care compania sa îl instalează pe un lac de acumulare al Hidroelectrica este proiectat ținând cont de curenții de apă.

Date care nu se pierd

Inteligența unei centrale începe înainte ca aceasta să producă primul kilowatt-oră. Potrivit Mariei Ramos de la Flor, performanța poate fi îmbunătățită încă din etapa de construcție: cu ajutorul dronelor și al unei echipe numeroase de analiști, problemele sunt identificate cât timp centrala se află încă în construcție. Dronele doar colectează datele; valoarea rezultă din analiza lor, care poate utiliza inclusiv imaginile obținute de proprietari cu propriile drone.

Riscul mai mare este fragmentarea informațiilor. „Dacă nu reușești să corelezi informațiile, ele se pierd complet, iar informația pierdută nu mai poate fi utilizată”, a explicat Ramos de la Flor. Soluția propusă este un geamăn digital (digital twin), o platformă care păstrează toate informațiile despre centrală, de la începutul proiectului până la finalul acestuia, deoarece producția de energie, eficiența și valoarea nu pot fi tratate ca subiecte separate.

Pentru România, argumentul are o relevanță practică. Proiectele la care Above lucrează în țară reunesc parteneri spanioli, germani și români, iar aplicarea unui standard comun de calitate permite compararea directă a unei centrale din România cu una din Germania. Pe măsură ce piața trece de la construirea de capacități la exploatarea lor, dezvoltatorii care integrează datele, sistemele de control și echipamentele într-un ansamblu unitar vor fi cei care vor reuși să obțină mai multă energie din aceeași capacitate instalată.