Pentru operatorii eolieni și fotovoltaici, datele climatice nu sunt doar informație de fundal pentru proiectarea unui activ. Creșterea temperaturilor, modificarea regimului precipitațiilor, schimbarea sezonalității și intensificarea extremelor pot influența producția, mentenanța și riscurile operaționale, iar instrumentele disponibile permit deja analizarea lor de la câteva săptămâni până la orizonturi de zeci de ani, a explicat Mihaela Caian, șefa Diviziei de Prognoză Meteo Lunară și Sezonieră din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Caian a vorbit în cadrul atelierului „Adecvarea sistemului energetic într-un context climatic în schimbare”, organizat cu prilejul lansării Codului de bune practici in regenerabile, ediția 2026, organizat de RWEA și RPIA. Prezentarea ANM a urmărit atât schimbările deja observate în România, cât și proiecțiile climatice și instrumentele care pot transforma datele în informație utilizabilă pentru sectoare precum energia.

Clima este tot mai puțin predictibilă

Una dintre implicațiile importante pentru sectorul energetic este că performanța viitoare a unui activ nu mai poate fi evaluată numai prin seriile istorice și mediile multianuale. Caian a insistat asupra creșterii variabilității, a frecvenței extremelor și a schimbărilor de sezonalitate. România se află într-o regiune expusă creșterii temperaturilor, secetei, stresului termic și alternanțelor mai bruște între perioade cu caracteristici meteorologice foarte diferite.

Pentru un parc eolian sau fotovoltaic, diferența este relevantă atât în faza de investiție, cât și în operare. Media anuală nu spune singură cum se va distribui resursa în interiorul anului, cât de frecvente pot deveni extremele sau când pot apărea condiții care limitează producția ori complică accesul și mentenanța.

Prezentarea ANM a arătat creșterea temperaturilor în toate scenariile analizate și o evoluție diferită a precipitațiilor între anotimpuri. Pentru vânt, proiecțiile prezentate identifică sudul și vestul țării printre zonele vulnerabile la intensificarea vântului extrem.

Prognoza și proiecția climatică sunt instrumente diferite

Caian a atras atenția și asupra unei distincții importante pentru companii. Prognoza meteorologică estimează evoluția vremii pe baza stării actuale a atmosferei, în timp ce proiecția climatică lucrează cu scenarii privind evoluția sistemului climatic pe perioade mult mai lungi.

Pentru o companie din regenerabile, cele două tipuri de informație răspund unor întrebări diferite. Proiecțiile climatice pot sprijini alegerea amplasamentului, dimensionarea riscurilor sau proiectarea unui activ pentru următorii 20-30 de ani. Prognozele pe săptămâni și luni pot intra în planificarea operațională, în programarea mentenanței și în anticiparea unor perioade cu resursă diferită de normal.

Incertitudinea nu dispare. „Cu cât ne îndepărtăm în timp crește incertitudinea”, a explicat Caian. Tocmai de aceea, analiza climatică folosește ansambluri de modele și rezultate probabilistice, nu o singură traiectorie tratată drept certitudine.

Două instrumente deja accesibile operatorilor

Primul instrument prezentat de Caian este PrepClim, o interfață care permite explorarea unor proiecții climatice regionalizate pentru România. În exemplul din prezentare, utilizatorul poate selecta zona, variabila, luna și scenariul climatic și poate urmări evoluții până spre sfârșitul secolului. Sunt ilustrate, între altele, temperatura și umiditatea solului, la nivel de unitate administrativ teritorială.

Pentru un dezvoltator sau operator, utilitatea este în primul rând strategică: proiecțiile pot ajuta la testarea ipotezei că parametrii climatici utilizați astăzi pentru proiectare sau evaluarea producției vor rămâne valabili pe întreaga durată de viață a activului.

Al doilea instrument este platforma ANM C3S Explorer, prezentată ca suport pentru prognoze extinse. Materialul indică orizonturi de la aproximativ șase săptămâni la trei, șase și 12 luni și până la informație predictivă pe termen multianual.

Caian a arătat că, pentru intervalele mai apropiate, informația poate furniza semnale relevante pentru luare de decizii operaționale.

Pentru industria eoliană și fotovoltaică, miza nu este să găsească o prognoză perfectă, ci să introducă informația probabilistică în propriile procese. Temperatura, vântul, precipitațiile și, unde este relevant, radiația trebuie analizate la scara de timp și spațiu la care influențează efectiv un activ.

Mesajul pentru operatori este astfel mai practic decât simpla constatare că clima se schimbă: există deja date și instrumente care pot fi introduse în planificare. Diferența va veni din alegerea orizontului potrivit, înțelegerea incertitudinii și conectarea informației meteorologice și climatice cu deciziile concrete privind investiția și operarea.

Codul de bune practici în regenerabile este o inițiativă a RWEA și RPIA. Cea de-a treia ediție, realizată în 2026 cu implicarea Energynomics, a beneficiat de contribuția partenerilor AI Clearing, Alerion, CMS, DLA Piper, Enercon, Enery, Enevo, Eximprod, GE Vernova, Monsson, Nordex, Nyerges and Partners, OX2, Parapet, Raiffeisen, REIB, Scatec, TDP, Vestas și Waldevar. Codul a fost lansat pe 1 octombrie, în cadrul unei conferințe desfășurate la București, și este disponibil gratuit, inclusiv în format electronic.