Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), reprezentând producători, dezvoltatori și prestatori de servicii și echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de peste 5 GW, solicită stringent autorităților asigurarea unui cadru legislativ predictibil și echitabil pentru conectarea la rețea proiectelor de producere a energiei, conform unui comunicat.
Apelul vine în contextul consultărilor publice privitoare la noul proiect de Ordin al ANRE pentru aprobarea metodologiei privind alocarea capacității rețelei electrice pentru racordarea locurilor de producere a energiei electrice, care, în forma actuală, va genera disfuncționalități semnificative în acest sector aflat deja sub enorme presiuni.
RPIA, RWEA și industriile conexe au înaintat către ANRE, Ministerul Energiei și Transelectrica, începând cu 2022, propunerea de a introduce garanții financiare pentru racordarea la rețea, considerând că această măsură va elimina blocajele existente, precum perioadele foarte lungi de avizare.
Totuși, este fundamental ca mecanismul să fie constituit sub o formă în care să ajute investitorii și dezvoltatorii aflați în competiție cu proiectele care blochează o parte din capacitatea rețelelor, ceea ce va contribui și la degrevarea operatorilor de transport și distribuție, care primesc un volum mare de cereri de conectare, nu toate având însă o finalitate. Un element important de avut în vedere de către autorități este să asigure piața că mecanismul garanțiilor financiare nu va avea ca efect sancționarea acelor investitori și dezvoltatori care, din motive obiective, precum lipsa răspunsului autorităților competente, întâmpină întârzieri independente de voința lor în procesul de avizare și autorizare a proiectelor.
Pentru ca garanțiile pentru conectare la rețea să aibă efectul scontat, este necesară o perioadă de tranziție în cazul implementării unei schimbări fundamentale. Drept urmare, este imperativ ca mecanismul să fie lăsat să acționeze minim doi ani înainte de a fi luate alte decizii cu privire la schimbarea în procesul de racordare. Mai mult decât atât, în urma acestei perioade, este necesară realizarea unui studiu, care să analizeze efectul garanțiilor financiare și să ateste succesul sau insuccesul lor, dar și nevoia unor elemente complementare sau a reîntoarcerii la forma anterioară modificărilor.
Introducerea prematură a unor măsuri adiționale, precum licitațiile pentru capacități, conform proiectului de ordin, pe o piață nepregătită și într-o etapă avansată de tranziție (cu multe proiecte în diverse stadii de dezvoltare și materializare) este inoportună și de natură să afecteze investițiile. Un astfel de mecanism, radical diferit de reglementările în vigoare, va avea un impact considerabil asupra materializării proiectelor existente, conducând la întârzieri, și, inclusiv, la abandonarea lor, ceea ce poate afecta ireparabil atingerea țintelor de neutralitate climatică asumate de România.
În contextul opiniilor exprimate în spațiul public, ocazionate de dezbaterile pe această inițiativă de reglementare, atragem atenția asupra necesității implementării unui cadru legislativ uniform, echitabil, valabil pentru proiectele de producere a energiei, indiferent de apartenența la mediul public sau privat.
Excluderea proiectelor strategice de „interes național” și „public” de la potențialul mecanism de licitații de capacitate este profund anticoncurențială, în special considerând că una dintre principalele probleme ale industriei energiei regenerabile este racordarea la rețea, barieră recunoscută ca atare în Raportul elaborat de Consiliul Concurenței și ANRE. Reiterăm, pe această cale, că o astfel de reglementare, care să includă și derogarea anterior menționată, este de natură să perturbe iremediabil concurența pe piață, cu potențiale efecte negative inclusiv asupra prețului la consumatorii finali, și să afecteze tranziția către energie sustenabilă.
