După multe decenii de secetă investițională, finanțarea disponibilă la scară mare nu se transformă automat în kilometri de rețea sau în stații electrice puse în funcțiune. E nevoie de predictibilitatea pe termen lung a planurilor de investiții și de profesioniști pregătiți să opereze un sistem energetic tot mai complex. Programele de investiții ale operatorilor de transport și distribuție, interconexiunile regionale și costurile energiei au fost principalele teme ale panelului „Rețeaua înaintea fabricii”, organizat în cadrul conferinței „Energie pentru viitor: conectivitate energetică, cooperare regională și competențele de mâine”.
Gabriel Avăcăriței, redactor-șef Energynomics, a moderat discuția la care au participat Ștefăniță Munteanu, director general Transelectrica, Corina Popescu, președinte al Consiliului de Administrație Moldelectrica, Mihaela Suciu, director general DEER, și George Agafiței, director Reglementare și Afaceri Internaționale, PPC România.
Capacitatea de execuție nu ține pasul cu investițiile confirmate
Operatorii de transport și distribuție au în derulare programe de investiții care urmăresc modernizarea infrastructurii existente, creșterea capacității de racordare și integrarea noilor surse de producție. Ritmul realizării proiectelor depinde acum nu de disponibilitatea finanțării, ci de capacitatea companiilor de construcții și inginerie de a executa lucrările.
„Planurile de investiții sunt concrete și cea mai mare satisfacție […] este să vezi cum sunt terminate”, a spus Ștefăniță Munteanu, directorul general al Transelectrica. El a prezentat câteva dintre proiectele de dezvoltare a rețelei de transport aflate în diferite etape, de la pregătirea șantierelor la execuția unor noi linii și modernizarea stațiilor electrice, inclusiv prin introducerea tehnologiilor digitale.
În zona de distribuție, dimensiunea programelor este ilustrată de investițiile Distribuție Energie Electrică – DEER. Potrivit Mihaelei Suciu, operatorul a investit aproape 4 miliarde de lei în perioada 2022-2025 și are prevăzute investiții de 5,7 miliarde de lei pentru 2025-2029, dintre care 3,7 miliarde de lei din surse proprii. Proiectele includ modernizarea rețelelor, dezvoltarea stațiilor electrice, creșterea capacității disponibile și digitalizarea operațiunilor.
Extinderea programelor de investiții scoate însă la iveală un deficit de capacitate pe piața serviciilor de execuție. „Există o lipsă de executanți în piață, nu există capacitatea de execuție”, a admis Mihaela Suciu. Unele licitații nu atrag ofertanți, iar în alte cazuri firmele care participă nu dispun de resursele necesare pentru a realiza contractele în condițiile solicitate.
Problema depășește disponibilitatea personalului calificat. Proiectele trebuie susținute de companii cu experiență, echipamente, resurse financiare și capacitate de management, într-o perioadă în care mai mulți operatori dezvoltă simultan investiții importante.
Interconexiunile schimbă perspectiva de la securitate națională la reziliență regională
Dezvoltarea rețelelor trebuie privită și dincolo de granițele României. Interconexiunile cresc posibilitățile de schimb comercial, permit gestionarea mai eficientă a fluxurilor de electricitate și reduc vulnerabilitățile sistemelor naționale.
Un exemplu este linia electrică de 400 kV Vulcănești-Chișinău, pusă recent sub tensiune în Republica Moldova. Corina Popescu a explicat că proiectul nu reprezintă o nouă interconexiune cu România, ci oferă o rută alternativă de transport în interiorul Republicii Moldova, reducând dependența de traseul care trece prin nodul energetic din zona Tiraspol.
„Este un bypass care deschide o altă perspectivă Republicii Moldova”, a afirmat Corina Popescu. Ea a subliniat că finalizarea interconexiunii Suceava–Bălți, pe care a numit-o „linia rezilienței”, și dezvoltarea unei a treia interconexiuni vor consolida independența energetică și stabilitatea sistemului din Republica Moldova. Planul de dezvoltare pe zece ani al Moldelectrica include și modernizarea infrastructurii existente (800 de stații cu lucrări programate în următorii ani), implementarea sistemelor SCADA și extinderea comunicațiilor prin fibră optică, inclusiv cu România.
Beneficiile interconectării nu sunt însă unidirecționale. Rețelele României și Republicii Moldova se pot sprijini reciproc, inclusiv în situațiile în care producția ridicată din anumite zone generează congestii. Fluxurile fizice de electricitate urmează condițiile tehnice ale sistemului interconectat, care nu coincid întotdeauna cu traseele comerciale ale tranzacțiilor.
George Agafiței a extins argumentul la întreaga regiune, atrăgând atenția asupra congestiilor consemnate la punctele de întâlnire dintre piețele europene și asupra necesității de a dezvolta împreună capacitățile de producție și infrastructura de transport și distribuție. „Cred că e important să înțelegem că trebuie să dezvoltăm o reziliență regională, nu locală”, a declarat reprezentantul PPC România.
Rețelele moderne sunt pre-condiție pentru reindustrializare
Pentru un investitor industrial, disponibilitatea capacității electrice poate fi decisivă în alegerea amplasamentului unei fabrici. Fără rețele capabile să preia noi consumuri, proiectele industriale pot fi întârziate sau orientate către alte regiuni. „Noi astăzi luăm decizii de investiții pentru economia României în următorii zece ani”, a explicat Mihaela Suciu. În opinia sa, rezultatele modernizării rețelelor trebuie evaluate nu doar prin siguranța și continuitatea alimentării, ci și prin capacitatea de a susține noi activități economice.
Discuția a abordat și raportul dintre investițiile în infrastructură și costul energiei. Pentru operatorii de distribuție, finanțarea modernizării prin tarife trebuie echilibrată cu necesitatea menținerii unor costuri suportabile pentru consumatori. Mihaela Suciu a evidențiat rolul Fondului pentru Modernizare, care poate susține investiții importante fără transferarea integrală a costurilor în tarifele de distribuție.
George Agafitei a subliniat că distribuția este o activitate reglementată, iar volumul investițiilor și mecanismele de recuperare a costurilor depind de cadrul de reglementare. Dezvoltarea infrastructurii necesită, prin urmare, o perspectivă pe termen lung și o abordare coerentă a finanțării.
În privința competitivității industriei, Corina Popescu și George Agafitei au invocat exemple europene de scheme de sprijin pentru consumatorii industriali, inclusiv mecanisme care condiționează ajutorul de investiții în eficiență energetică și producție proprie. Spre deosebire de măsurile generalizate de compensare a prețurilor, asemenea instrumente pot contribui la reducerea costurilor de producție și la consolidarea competitivității pe termen lung.
O altă componentă este flexibilizarea consumului. George Agafitei a insistat asupra necesității digitalizării rețelelor pentru a permite consumatorilor să utilizeze mai multă energie în intervalele cu producție abundentă și prețuri reduse. Mecanismele de răspuns al consumului la semnalele de preț, cunoscute drept demand response, pot contribui la valorificarea producției regenerabile și la reducerea presiunii asupra sistemului.
Evenimentul „Energie pentru viitor: conectivitate energetică, cooperare regională și competențele de mâine” a fost organizat de Electrica la 16 noiembrie 2026, la Uzina Filaret din București, în contextul semnării Pactului pentru Educație în Energie. Energynomics a fost alături de Electrica, contribuind activ la conversațiile la cel mai înalt nivel despre investiții, infrastructură și viitorul sectorului energetic. Varinia Radu, fondator și CEO Energynomics, a moderat panelul „Capacitate fermă: cine construiește ce și cu ce bani”, cu reprezentanți ai BERD, BEI, Ministerului Energiei și sectorului privat.








