România a accelerat investițiile în producția de energie, dar următoarea etapă depinde de finanțarea rețelelor, a stocării și a capacităților disponibile atunci când consumul o cere. Contractele pe termen lung, reducerea riscurilor pentru creditori și dezvoltarea cererii industriale au fost principalele teme ale panelului „Capacitate fermă: cine construiește ce și cu ce bani”, moderat de Varinia Radu, fondator și CEO Energynomics.
Discuția a avut loc la 16 noiembrie 2026, la Uzina Filaret din București, în cadrul conferinței „Energie pentru viitor: conectivitate energetică, cooperare regională și competențele de mâine”, organizate de Electrica, prilej cu care a fost semnat Pactul pentru Educație în Energie, sub Înaltul Patronaj al Guvernului României.
Mai multă producție, dar câtă capacitate disponibilă?
Varinia Radu a pornit de la creșterea rapidă a capacităților regenerabile și de la întrebarea dacă sistemul poate integra noua producție. Dan Stratan, CEO al RCI Holding, a atras atenția asupra diferenței dintre capacitatea instalată și cea efectiv disponibilă, precum și asupra costurilor generate de amânarea investițiilor în transport și distribuție. „Întrebarea fundamentală pentru mine nu este neapărat de cât costă să investim, ci cât costă să așteptăm ca aceste măsuri să fie luate și coordonate.”
Stratan a cerut dezvoltarea coordonată a rețelelor, producției, stocării și flexibilității. Din perspectiva Ministerului Energiei, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj și energia nucleară sunt investiții strategice pentru care trebuie găsite mecanisme de sprijin adecvate. Expansiunea regenerabilelor nu elimină nevoia de capacitate fermă și de infrastructură capabilă să răspundă vârfurilor de consum.
Cine finanțează și cum se împart riscurile
Sorin Elisei, secretar general al Ministerului Energiei, a arătat că Fondul pentru Modernizare continuă să susțină regenerabilele și eficiența energetică, însă eligibilitatea este limitată de regulile europene. Cu toate eforturile. Nu s-a reușit finanțarea proiectelor de energie nucleară din aceste surse. Pentru cadrul financiar multianual 2028-2034, ministerul susține orientarea unei părți mai mari a resurselor către infrastructura necesară integrării noilor capacități. Oficialul a menționat și că interesul pentru stocare rămâne ridicat: aproximativ 440 de cereri de finanțare au fost înregistrate în cadrul noului apel pentru proiecte stand-alone.
Elisei a diferențiat proiectele comerciale, unde investițiile ar trebui stimulate de semnalele pieței, de cele strategice, care pot avea nevoie de finanțări nerambursabile. Ministerul caută soluții pentru hidrocentralele cu acumulare prin pompaj și participă la un demers al mai multor state membre pentru includerea energiei nucleare între tehnologiile eligibile în Fondul pentru Modernizare. Rezultatul inițiativei rămâne incert.
Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România la BERD, a explicat cum finanțarea instituțională contribuie la maturizarea pieței. Inițial, banca a preluat riscuri și a structurat tranzacții pentru care creditorii comerciali aveau puține repere. Astăzi, proiectele sunt mai ușor de evaluat, iar băncile comerciale din România și din străinătate pot prelua tot mai multe finanțări.
„Am mobilizat până la un miliard de euro de capital bancar privat”, a declarat reprezentanta BERD. Instituția a susținut dezvoltarea regenerabilelor și urmărește finanțarea stocării și a modernizării rețelelor. Obiectivul său nu este doar să asigure credite pentru proiecte individuale, ci să demonstreze că anumite structuri de investiții sunt bancabile și să atragă finanțatori privați.
La rândul său, Marius Cara, șeful reprezentanței BEI în România, a insistat asupra predictibilității încasărilor: pentru proiectele regenerabile, „principalul factor de risc este proiecția veniturilor”. A invocat un mare proiect fotovoltaic din Teleorman, în a cărui finanțare au contat două contracte de achiziție a energiei pe 15 ani. Pentru bănci, un venit contractual pe termen lung poate schimba decisiv profilul de risc al investiției.
BEI urmărește și mobilizarea altor creditori prin participarea sa la proiecte. Cara a subliniat rolul evaluării tehnice, al expertizei acumulate din investiții similare în alte țări și al asistenței pentru pregătirea, guvernanța și implementarea proiectelor. A vorbit despre „crearea de capacitate care rămâne la promotor”, dincolo de finanțarea propriu-zisă, și a amintit colaborarea îndelungată cu Electrica.
Intervențiile celor două bănci evidențiază o schimbare: nu mai contează numai existența banilor, ci și calitatea contractelor, împărțirea riscurilor și capacitatea proiectelor de a atrage capital comercial fără dependență permanentă de granturi.
Consum industrial, prețuri și politici fundamentate pe date
Pentru Sorin Elisei, finanțarea noilor capacități trebuie corelată cu dezvoltarea consumului. Ministerul analizează alimentarea unui fond de contragarantare care să faciliteze contracte bilaterale de achiziție a energiei pe 5, 7, 10 sau 15 ani. Instrumentul ar putea ajuta consumatorii industriali să devină contrapărți acceptabile pentru dezvoltatori și producători, susținând atât investițiile, cât și menținerea industriei în România. Mecanismul se află încă în pregătire.
Dan Stratan a legat costul energiei de competitivitate și a propus un pact pentru energie cu patru priorități: investiții în rețele, un mix de producție cu stocare și flexibilitate, dezvoltarea consumului și piețe funcționale, cu lichiditate și contracte bilaterale. În viziunea sa, costul întârzierii investițiilor este suportat inevitabil de consumatori, contribuabili sau investitori. El a anunțat și un studiu de competitivitate realizat împreună cu Institutul Jacques Delors, care va fi prezentat pe 24 noiembrie.
Varinia Radu a ridicat problema reglementărilor care trebuie să le permită operatorilor de rețele investiții mai mari, inclusiv în digitalizare și securitate cibernetică, precum și a armonizării regulilor de licențiere, transport și contractare între piețele din regiune.
Elisei a susținut însă că obstacolul principal pentru proiectele regionale rămâne cererea fermă: „Cred că problema în continuare rămâne oftake-ul.” Infrastructura trebuie susținută de consumatori pregătiți să își asume angajamente pe termen lung. Oficialul a cerut și o evaluare mai riguroasă a efectelor investițiilor asupra prețurilor și tarifelor, precum și „un pol de analiză de impact bazat pe cifre, pe date”, care să fundamenteze mai bine politicile energetice.
Evenimentul „Energie pentru viitor: conectivitate energetică, cooperare regională și competențele de mâine” a fost organizat de Electrica la 16 noiembrie 2026, la Uzina Filaret din București, în contextul semnării Pactului pentru Educație în Energie. Energynomics a fost alături de Electrica, contribuind activ la conversațiile la cel mai înalt nivel despre investiții, infrastructură și viitorul sectorului energetic. Gabriel Avăcăriței, redactor-șef Energynomics, a moderat discuția la care au participat Ștefăniță Munteanu, director general Transelectrica, Corina Popescu, președinte al Consiliului de Administrație Moldelectrica, Mihaela Suciu, director general DEER, și George Agafiței, director Reglementare și Afaceri Internaționale, PPC România.













