Modificarea legislației privind achizițiile publice sectoriale a fost una dintre temele centrale la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, organizat de Distribuție Energie Electrică România (DEER) la Cluj-Napoca, în parteneriat cu Ministerul Energiei. Într-un context în care companiile de stat trebuie să-și întărească infrastructurile digitale și să aplice măsuri rapide de protecție cibernetică, unii percep actualul cadru legislativ drept o barieră care frânează investițiile și expune sistemul energetic la vulnerabilități suplimentare.
Directorul general al Dispeceratului Energetic Național, Virgiliu Ivan, a subliniat că regulile excesiv de restrictive privind achizițiile publice fac imposibilă reacția rapidă în domenii sensibile precum securitatea cibernetică. „Foarte important, cred eu, este să modificăm legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale, pentru că, pentru companiile de stat sau cu capital majoritar de stat, chiar reprezintă o frână. Sunt aşa de complicate procedurile încât din momentul în care îţi doreşti ceva şi până îl obţii […] Dacă discutăm de zona aceasta de cybersecurity, s-ar putea ca abia într-un an să îl obţii, ori nu este timp pe zona de cybersecurity să pierzi aşa de mult pe o procedură de achiziţie publică. Şi aici trebuie făcut ceva, altfel vom fi vulnerabili. Nu putem cumpăra aproape nimic (nici măcar echipamente în valoare de câteva mii de euro, n.r.), fără o procedură competitivă. E o problemă”, a avertizat Ivan. Aceeași dificultate a fost confirmată de Mihaela Suciu, director general al DEER, care a vorbit despre proiecte blocate din cauza birocrației: „Achiziţiile publice la noi sunt o corvoadă. […] Avem o achiziţie demarată cu peste un an în urmă şi încă este blocată. 1.100.000 de contoare smart. Şi acolo vă garantez că avem un caiet de sarcini făcut de profesionişti, cu consultanţă G3 Alliance, cu toţi specialiştii pe care i-am putut aduna în jurul nostru, inclusiv firme de avocatură specializate în achiziţii publice şi suntem blocaţi. Avem o mare nevoie de o modificare legislativă care să ne lase să ne implementăm proiectele. Pentru că transparenţa câteodată ne obligă să cumpărăm produse pe care noi nu ni le dorim. Deci, această transparenţă e greşit interpretată.”
La rândul său, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat că, în contextul dezbaterilor intense din perioada 2014–2016 privind corupția, România – sub presiunea Comisiei Europene și a percepției de la Bruxelles – a ales să adopte cele mai restrictive condiții în materie de achiziții publice. „Condiţia preţului cel mai mic e o problemă mare pentru sistemul energetic”, pentru că atunci nu mai ai garanţia neapărat calității echipamentelor sau serviciilor cumpărate. “Rămâne să se ia o decizie politică la nivelul Coaliţiei”, a spus Bușoi.
Bruxelles, legislația și responsabilitatea internă
Dezbaterea s-a animat atunci când europarlamentarul Daniel Buda a invocat rolul autorităților europene, afirmând că Bruxelles-ul nu permite României să simplifice regulile de achiziții nici măcar sub pragul de 5 milioane de euro, deși, teoretic, legislația europeană ar oferi această posibilitate. Alți vorbitori au atras atenția că problema nu este la Bruxelles, ci la aplicarea defectuoasă a directivelor europene.
Parlamentarul Ovidiu Câmpean a apărat structura europeană a sistemului de achiziții, subliniind că stabilitatea regulilor este esențială și că România ar trebui să se concentreze pe pregătirea oamenilor capabili să elaboreze proceduri corecte și transparente: „Nu aplicăm criterii de calitate. Nu folosim procedurile verzi pentru inovare. De multe ori ne vine ușor să aruncăm vina spre Bruxelles, dar trebuie să recunoaștem că problema e și în interior.”
Replica a venit imediat: „Cine s-a fript odată cu lapte fierbinte suflă și în iaurt”. În administrația locală, oamenii au fost trași la răspundere de Curtea de Conturi pentru că nu au ales prețul cel mai mic. „După câteva cazuri, nimeni nu mai îndrăznește să folosească alte criterii”, a spus un participant cu experiență în proiecte europene.
În încheierea sesiunii, Mihaela Suciu a afirmat că DEER are cel puțin zece proiecte majore, de peste 20 de milioane de euro fiecare. ”Așteptăm s[ se deschidă liniile de finanțare”, a spus ea.
Discuțiile de la Cluj-Napoca au confirmat o realitate recurentă în sistemul energetic românesc: normele administrative nu țin pasul cu ritmul tehnologic și financiar al tranziției energetice. România are nu doar nevoi urgente de investiții în digitalizare, securitate și infrastructură energetică, ci și fonduri europene disponibile. Obstacolele principale nu țin de lipsa banilor, ci de rigiditatea normelor administrative și de capacitatea redusă de implementare.
Energynomics a fost partener media pentru Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, organizat de Distribuție Energie Electrică România (DEER), la Cluj-Napoca.