Acasă » Electricitate » Independența energetică: România poate ajuta Republica Moldova

Independența energetică: România poate ajuta Republica Moldova

4 aprilie 2022
Electricitate
Bogdan Tudorache

Am discutat cu Alexandru Săndulescu, Înalt Consilier UE în domeniul energiei în cadrul Misiunii Înalților Consilieri ai Uniunii Europene pentru Republica Moldova. Principalele teme abordate au fost aprovizionarea cu gaze naturale a Republicii Moldova, interconectarea rețelelor de electricitate, investițiile în regenerabile, precum și despre obiectivele asumate de autoritățile de la Chișinău pentru acest an.

Ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a-și asigura necesarul de resurse (gaze, energie) cât mai ieftin și cât mai eficient? Ce investiții majore sunt avute în vedere? Dar investiții verzi?

Republica Moldova este dependentă în proporție de 100% de gazele naturale din import. La energie electrică, circa 80% din necesarul consumatorilor de pa malul drept al Nistrului este asigurat de la termocentrala MGRES din Transnistria sau poate fi importat din Ucraina. În consumul brut de energie, circa 67% sunt importuri, singurele resurse naționale fiind cele regenerabile, în special biomasa. Aceste date reflectă o expunere semnificativă la prețurile energiei electrice și gazelor naturale din piețele internaționale.

În ceea ce privește asigurarea gazelor naturale, în prezent singurul furnizor este Gazprom care are un contract de livrare gaze către Moldovagaz, companie vertical integrată deținută de facto în proporție de 64% tot de către Gazprom. Contractul a fost semnat în octombrie 2021, pentru o perioadă de cinci ani. Deocamdată prețul din contract, stabilit pe baza unei formule cu indexare atât la prețurile spot, cât și la variația prețurilor unor produse petroliere, este mai mic decât prețul gazelor ce ar putea fi achiziționate de pe bursele de gaze, inclusiv BRM România. Pentru reducerea dependenței de o singură sursă de gaze, Republica Moldova a acționat în ultimii ani pe două direcții:

Diversificarea rutelor de aprovizionare, unde un rol principal îl are interconectorul Iași – Ungheni, care a fost prelungit până la Chișinău (punere în funcțiune în august 2020), iar prin finalizarea lucrărilor de extindere pe partea română în octombrie 2021 a devenit funcțional la întreaga capacitate. O altă rută de aprovizionare este asigurată din decembrie 2019 de posibila utilizare a gazoductului T1, Trans-Balcanic, în flux invers.

Implementarea acquis-ului comunitar în domeniu, inclusiv un cadru legislativ și de reglementare care să asigure o piață de gaze naturale funcțională. Noile reguli au fost testate cu succes în cursul unei crize în aprovizionarea cu gaze din luna octombrie 2021, când un alt furnizor, Energocom, a trebuit să achiziționeze 17 milioane de metri cubi de gaze prin contracte pe termen scurt de la traderi europeni.

Cu alte cuvinte, în prezent consumatorii de gaze naturale din Republica Moldova pot fi aprovizionați de către alți furnizori, există cadrul de reglementare inclusiv procedura de schimbare a furnizorului, există rute alternative de aprovizionare cu gaze din Ucraina și România, singurul obstacol în calea intrării pe piață a altor furnizori este prețul gazului oferit. Deși prețul din contractul Gazprom este încă mai mic decât cel din piețele de gaze europene, prin introducerea componentei spot în formula de preț și creșterea ponderii acesteia la 70% în lunile de vară, diferențele de preț față de alți potențiali furnizori devin tot mai mici, creând premisele unei concurențe reale pe piața moldovenească a gazelor naturale.

Ce rol pot juca în acest sector depozitele de gaze ale României și Ucrainei?

Un obiectiv important al politicii pe parte de gaze naturale este creșterea siguranței în aprovizionare prin crearea de stocuri de gaze în depozitele subterane ale țărilor vecine. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova au fost stocați 50 de milioane de metri cubi în Ucraina în octombrie 2020. În lipsa unei obligații legale în acest sens, stocul a fost lichidat în primăvara anului 2021. Noi modificări aflate în prezent în curs de aprobare ale Legii gazelor naturale, nr.108/2016, vor obliga furnizorii de ultimă opțiune să dețină stocuri de gaze dimensionate astfel încât să asigure consumul național pentru cel puțin două luni de iarnă. Totodată, guvernul va putea impune o obligație de serviciu public unui furnizor sau trader de gaze pentru realizarea de înmagazinări cu rol de rezervă de stat, finanțarea fiind asigurată de stat.

În ceea ce privește energia electrică, peste 90% din consumul Republicii Moldova, inclusiv al marilor consumatori industriali din Transnistria, este în prezent asigurat de termocentrala MGRES situată în Cuciurgani, Transnistria. Termocentrala cu o putere instalată de 2.520 MW utilizează în principal gaze naturale, unele grupuri putând funcționa și pe cărbune sau păcură, stocurile de combustibil alternativ fiind însă foarte limitate. Prețul din contractele actuale cu furnizorii la tarife reglementate și cu operatorii rețelelor de transport și distribuție este de 53,5 dolari/MWh, de aproape trei ori mai mic decât prețurile din piața angro de energie electrică a Ucrainei, singura piață externă ce ar putea fi accesată. Deschiderea pieței de energie electrică ajunsese la 9,6% în 2020 și este estimată la peste 10% în 2021, dar prin ieșirea din piață în decembrie 2021 a principalului furnizor concurențial, Furnizare Energie SRL, practic toți consumatorii au revenit la tarife reglementate în 2022. Toate mecanismele de schimbare a furnizorului și de protecție a consumatorilor sunt funcționale, conform practicii din UE.

Ca și pe parte de gaze naturale, Republica Moldova acționează în sensul creșterii capacității de interconexiune, concret spre realizarea interconectării cu România.

Care este stadiul acestor proiecte?

Sunt în derulare două proiecte care au devenit concurente:

  • Interconectarea asincronă, ce prevede construcția unei instalații back-to-back de 600 MW în stația electrică Vulcănești ce este conectată printr-o linie de 400 kV cu stația electrică Isaccea – România.
  • Interconectarea sincronă, împreună cu Ucraina, la rețeaua continentală a ENTSO-E.

În ianuarie 2022 a început construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău de 400 kV, linie ce asigură întărirea zonei sudice a rețelei de transport naționale. Această linie electrică este necesară indiferent de modul de interconectare, sincron sau asincron.

În ceea ce privește interconectarea sincronă, studiile ENTSO-E finalizate în 2021 indică această variantă ca fiind fezabilă, iar probele de funcționare izolată sunt prevăzute pentru anul 2022, începând cu probele de iarnă în perioada februarie. Probele de funcționare izolată presupun deconectarea temporară a rețelelor electrice din Ucraina și Moldova de la cele ale Federației Ruse și Belarus și efectuarea a o serie de teste. Dacă aceste probe de funcționare izolată vor fi un succes, anul 2023 va deveni an de funcționare interconectată de test, iar din 2024 se vor putea realiza schimburi comerciale de energie electrică cu țările UE, prin România.

În privința mecanismelor din piața angro de energie electrică, ANRE Moldova a emis încă din 2020 regulile pieței de energie electrică, un document foarte asemănător cu Codul comercial al pieței angro de energie electrică din România. În prezent se află în curs de testare mecanismele de echilibrare și de plată a dezechilibrelor.

Există un potențial real pentru energiile regenerabile în Republica Moldova?

Sursele regenerabile de energie aveau la nivelul anului 2020 o pondere de 23,8% în consumul brut de energie, față de o țintă asumată de 17%. Pe partea de energie electrică, însă, ponderea este mult mai redusă, de doar 3% în consumul total brut de energie electrică, față de o țintă indicativă de 10% pentru 2020. Republica Moldova are un sistem de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile bazat pe trei piloni:

  • Contorizare netă, pentru producători cu capacități instalate sub 200 kW
  • Tarife fixe (feed-in tariffs), pentru producători sub 1 MW, sau 4 MW în cazul instalațiilor eoliene
  • Prețuri fixe, stabilite în urma licitațiilor, pentru proiecte investiționale peste pragurile menționate

Capacitatea maximă ce urmează să beneficieze de aceste mecanisme de sprijin este limitată, iar HG nr. 401 din decembrie 2021 prevede în acest sens pentru perioada până în 2025:

  • 120 MW în surse eoliene, din care pentru 105 MW se vor organiza licitații iar 15 MW vor fi cu tarife fixe
  • 130 MW solar fotovoltaic, din care 60 MW prin licitații, iar 70 MW vor fi stimulate cu tarife fixe, mai ales pe acoperișuri de clădiri
  • 145 MW în instalații bazate pe deșeuri de biomasă, biogaz, waste to energy, toate la tarife fixe
  • 5 MW în surse hidro de mică capacitate

Din datele de mai sus rezultă o politică de încurajare a investițiilor în sursele regenerabile predictibile, bazate pe biomasă / biogaz, sistemul electroenergetic al Republicii Moldova având capacități limitate de echilibrare. Totodată nu sunt acceptate în sistemul de promovare investiții ce utilizează echipamente second-hand. Acestea pot fi instalate totuși în Moldova, dar energia produsă trebuie vândută exclusiv concurențial, pe piață. La sfârșitul anului 2021, în Republica Moldova erau instalați pe malul drept al Nistrului 14.475 MW în parcuri fotovoltaice, 73.387 MW în instalații eoliene, 6,3 MW în instalații pe biogaz și 16,2 MW în unități hidro.

În ce fel influențează politica Fit for 55 proiectele de investiții din Republica Moldova?

Efectele nu pot fi decât pozitive, cu atât mai mult cu cât Republica Moldova și-a asumat obiective foarte ambițioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, emisii la care sectorul energetic contribuie în proporție de 68%. Reducerea angajată ferm în cadrul UNFCCC în 2030 față de anul de referință 1990 este de 70%. Ca linii de acțiune, creșterea ponderii surselor regenerabile în mixtul energetic este deja un obiectiv de bază a politicii energetice din Republica Moldova, țară cu potențial încă nevalorificat în acest domeniu. Integrarea tot mai accentuată a surselor regenerabile în piața concurențială de energie și perfecționarea regulilor de piață conform noii legislații comunitare este un alt obiectiv, iar noile adaptări ale legislației comunitare privind piața de energie la o pondere semnificativă de surse regenerabile nu pot decât să ajute. O altă linie de acțiune este creșterea eficienței energetice și reducerea consumurilor de energie, mai ales în clădiri. Un proiect finanțat cu 75 milioane euro de bănci europene și printr-un grant UE vizează reabilitatea termică a clădirilor publice. Urmează clădirile rezidențiale, în acest scop o nouă lege a condominiumului este în curs de adoptare.

Ce trebuie să facă România pentru a ajuta cât mult Republica Moldova? Este Republica Moldova pregătită, inclusiv la nivelul firmelor, să facă față unui eventual val de investiții în digitalizare și regenerabile?

România este poarta de intrare către Uniunea Europeană a Republicii Moldova. Integrarea în piața internă de energie se poate realiza doar prin interconectarea cu România a rețelelor de gaze naturale și energie electrică, prin cuplarea piețelor pe termen scurt de energie electrică. Republica Moldova încă nu are un operator al pieței angro de energie electrică, dar sunt oferte de transfer de experiență și sprijin atât din partea Opcom cât și a BRM. Regulile piețelor angro de gaze naturale și energie electrică sunt aproape identice cu cele din România, regimul de licențiere este mai facil, practic sunt create toate condițiile pentru ca traderii și furnizorii din România să treacă Prutul. Cuplarea piețelor centralizate trebuie pregătită din timp, iar anul 2022 este un bun an de început.

Pe plan investițional, sunt așteptate în Republica Moldova investiții în utilizarea surselor regenerabile de energie, mai ales în surse predictibile – biomasă, biogaz, waste to energy, existând o problemă reală în asigurarea echilibrării a mai mult de 150 MW instalați în surse variabile. Aici apare o nouă oportunitate investițională și anume o centrală electrică pe gaze, cu rol principal de furnizare servicii de sistem. În ceea ce privește digitizarea, am remarcat în Moldova un grad înalt de digitizare a serviciilor publice, demn de o țară europeană.

Pe lângă investiții, un domeniu în care România poate ajuta Republica Moldova este cel al securității energetice. În acest sens, la ședința comună a guvernelor celor două țări desfășurată pe 11 februarie 2022, a fost semnat un memorandum de înțelegere între Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova și Ministerul Energiei din România, privind cooperarea în domeniul securității energetice, document ce prevede o serie de măsuri de întrajutorare în cazuri de criză energetică.

Care sunt consecințele pe care creșterea prețurilor la energie și gaze o va avea asupra investițiilor?

Ca mai toate țările europene, și Republica Moldova a fost afectată de creșteri substanțiale ale prețurilor la gazele naturale și pe cale de consecință ale prețurilor la energia termică și electrică. Abordarea autorităților a fost însă alta, nu au fost plafonate prețurile, ci s-au alocat sume de la buget plus un grant al UE de 60 de milioane de euro pentru compensarea parțială a creșterilor de preț, pe factură, direct la consumatori. Astfel, la prima majorare de prețuri la gazele naturale efectuată în noiembrie 2021, cu circa 140%, statul suportă pe medie 67% din majorare gradual funcție de consum, pentru primii 150 m3. De asemenea, sunt susținuți și consumatorii de energie termică, unde se compensează deja 80% din creșterea de preț pentru 1,5 Gcal consumată pe lună.

Totodată, după a doua majorare a prețurilor la gazele naturale ce a avut loc în ianuarie 2022, Guvernul a stabilit și un program de compensare pentru consumatori non casnici, astfel compensându-se 100% din majorarea prețurilor pentru primii 500 m3 consumați lunar. Prin acest sistem companiile energetice nu au fost afectate, mediul investițional continuând să fie atractiv.

Care sunt principalele ținte și politici urmărite de R. Moldova în acest an?

Republica Moldova, ca semnatară a Tratatului Comunității Energetice, s-a obligat în noiembrie 2021 să transpună reglementările europene aplicabile din pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii precum și alte reglementări, până la sfârșitul anului 2022. Practic angajamentul presupune revizuirea legilor energiei electrice, gazelor naturale, energeticii (ce stabilește reglementatorul), eficienței energetice, energiei regenerabile. Totodată, planul de acțiuni al guvernului prevede pentru a doua jumătate a anului 2022 organizarea de licitații pentru mari proiecte investiționale în domeniul surselor regenerabile. Tot anul 2022 este un an hotărâtor în ceea ce privește interconectarea sincronă la rețeaua ENTSO-E, fiind an de probe. Ținte ambițioase sunt și pe parte de eficiență energetică, în acest an urmând a fi reabilitate termic clădiri publice însumând 12% din total (ca suprafață încălzită), iar 30 de clădiri publice și 10 blocuri de locuit vor reveni la încălzirea centralizată din municipiul Chișinău.

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2022 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.