Acasă » Petrol și Gaze » Explorare și producție » Holst: Chevron respectă mediul, informațiile privind poluarea sunt bazate pe zvonuri

Holst: Chevron respectă mediul, informațiile privind poluarea sunt bazate pe zvonuri

9 decembrie 2013
Explorare și producție
Bogdan Tudorache

###author###

Tom Holst, directorul general al Chevron România, susține că americanii respectă mediul și nu intenționează să plece din România, ”în nici un scenariu”. Chevron ajută România să devină independentă energetic și să consume gaze ieftine, iar acuzațiile potrivit cărora tehnologiile de fracturare hidraulică poluează mediul sunt neîntemeiate științific și bazate pe zvonistică, susține Holst.

În urma protestelor de la Pungești, Chevron a inițiat campanii de informare a oamenilor din zonă.

”Vom continua să informăm oamenii. Părerea noastră este că atunci când oamenii vor fi în posesia unei baze solide de înțelegere a tehnologiilor și a beneficiilor resurselor de gaze adiționale din România, vor putea lua o decizie echilibrată”, spune Holst.

De ce a apărut gardul de la Pungești

Perimetrul de la Pungești este acum delimitat cu un gard pentru a proteja activitățile din zonă. ”Chevron respectă dreptul oamenilor de a își exprima opiniile, însă acest lucru trebuie să aibă loc în limitele legii românești.  În octombrie am experimentat o situație în care drumurile publice au fost blocate, accesul la proprietăți a fost blocat și minori sub limita legală de vârstă au participat la proteste”, a explicat Holst, într-o emisiune TV.

”Așadar, cererea noastră este: în contractul pe care Chevron îl are cu statul român se stipulează că Chevron va avea acces liber la perimetru… Aceasta este o decizie luată de autorități pentru ca statul de drept să fie respectat și legea să fie respectată în România”, susține Holst.

”Chevron are un principiu – să facem totul în siguranță sau deloc. Prioritatea noastră este ca operațiunile să fie sigure pentru angajați, contractori și localnici. Respectăm dreptul lor la liberă exprimare, dar cerem să se respecte legile României.”

În faza de explorare nu se folosesc tehnologii de fracturare hidraulică

Tom Holst spune că Chevron este interesată de stratul de rocă aflat la 2-4 km în subteran, care conține gaz natural. În cadrul primelor explorări se iau mostre pentru a se vedea nivelul la care gazul este prezent.

El a mai spus că un studiu recent efectuat de Inscop arată că doi din trei români se declară în favoarea exploatării resurselor. În plus, mai important, trei din patru români se declară de acord cu exploatarea, dacă aceasta aduce o ieftinire a gazelor naturale.

Chevron nu este de acord să se extrapoleze faptul că părerea protestatarilor de la Pungești reflectă opinia majorității românilor, mai ales în urma sondajului Inscop care infirmă această ipoteză, a mai spus directorul Chevron.

În cadrul sondajului, 65% din cei interogați sunt de acord cu explorarea resurselor naturale. Sondajul nu a conținut însă întrebări referitoare la fracturarea hidraulică.

Fracturarea hidraulică se folosește de 20 de ani în România

Chevron a concesionat de la statul român trei perimetre în zona Dobrogei totalizând 10.000 de hectare de teren și un perimetru similar ca întindere în Vaslui.

”Fracturarea hidraulică se folosește în lume de peste 50 de ani. De fapt, fracturarea hidraulică se folosește în România de 20 de ani. Dacă ar exista aceste efecte negative, cred că în România, care are deja o tradiție veche în industria de petrol  și gaze, dacă ar fi existat astfel de efecte negative, ele ar fi ieșit la iveală. Cred că publicul din România merită o explicație nu doar din partea mea, ci și din partea propriilor experți. Pe data de 15 noiembrie a fost lansat  un studiu efectuat de 43 de profesori din 5 universități în domeniul gazelor de șist… Studiul a fost scris de academicieni români pentru publicul român. Aș invita lumea să îl studieze”, a spus Holst.

În România se utilizează fracturare hidraulică din anii 1970, spune expertul Radu Dudău, însă noutatea constă în combinarea cu fracturarea pe orizontală. Sunt combinate două tehnologii mai vechi- fracturarea hidraulică și forajul convențional. Presiunile în cazul actual sunt mult mai mari, cantitățile de apă mai mari și combinațiile de substanțe diferite față de forajul convențional, susține geologul Gerogeta Ionescu.

”În puțurile noastre, în explorare folosim metode convenționale. Chevron nu are un permis din partea guvernului României pentru a folosi fracturarea hidraulică”, spune Holst.

În cazul exploatărilor din SUA,  99,5% din substanțele utilizate în fracturare  sunt apă și nisip, iar restul sunt gumă arabică și un agent anticoroziv care să protejeze țevile. Aceste substanțe vor fi făcute publice și în România.

Holst admite că la finalul explorării va exista și un proiect pilot de exploatare, în care va fi utilizată fracturarea hidraulică.

”La finalul perioadei de explorare va exista un proiect pilot în care va fi utilizată fracturarea hidraulică pentru a vedea dacă proiectul este viabil din punct de vedere economic. Faza de explorare durează 3-5 ani. Partea inițială a fazei de explorare reprezintă un studiu de imagistică a rocii, urmată de un proiect–pilot în care se va folosi tehnologia fracturării hidraulice.”

”În acest moment, România nu are legislație privind explorarea neconvențională”, spune Georgeta Ionescu. Ea afirmă că acordul pentru zona Bârlad este ținut în parte secret, chiar dacă, în urma protestelor, o parte a fost desecretizată. Agenția Națională pentru Resurse Minerale a adăugat într-unul  dintre acorduri, în plus față de Legea Petrolului, și gazele neconvenționale, spune Ionescu. ”Este și o problemă de legalitate, fapt recunoscut de autorități”, afirmă Ionescu.

”Autoritatea competentă în această materie este ANRM. Chevron nu a participat la semnarea acestor contracte susținând vreodată că a fost vorba doar de resurse convenționale. A fost extrem de clar de la început că obiectivul nostru este exploatarea gazelor de șist și că vom folosi tehnologii convenționale pentru a vedea dacă există resurse în aceste puțuri”, spune Holst.

Beneficii enorme pentru piața românească și români

Piața pe care o va urmări Chevron în urma exploatării (n.r. peste 3-5 ani) va fi piața românească și cea a Uniunii Europene, întrucât gazele sunt greu de vândut în afara perimetrului de unde sunt extrase, din cauza costurilor mari de înmagazinare și transport, spune Holst.

”Aud adesea că Chevron testează tehnologia fracturării hidraulice în România. Faptele contrazic acest lucru. Tehnologia este folosită de mulți ani aici. Am mai auzit și că rezultatele acestor tehnologii sunt vite moarte, oameni morți, apă otrăvită – acestea nu sunt bazate pe realitate. Beneficiile sunt următoarele: creșterile de volum în România vor duce la scăderea prețurilor. Este asta pură teorie sau un fapt real? Cea mai mare piață din lume (SUA-n.r.) s-a transformat din importator în exportator de gaze în doar 10 ani, iar prețurile la gaze au scăzut de patru ori. În România, acest fapt e important în primul rând pentru că oamenii vor folosi gaze mai ieftine și apoi vor fi revitalizate industriile care utilizează gaze naturale intensiv”, a spus Holst, într-o emisiune la TVR.

Mulți contestatari ai proiectului Chevron spun că o parte din substanțe se scurg în apă. ”În SUA există un milion de puțuri, iar Agenția de Protecție a Mediului, care trebuie să conserve calitatea apei, a declarat că în nici unul din cazuri nu a existat vreo legătură între tehnologia fracturării hidraulice și poluarea apei”, spune Holst.

”Din 2005, nu s-a mai permis în SUA Agenției de Protecție a Mediului să monitorizeze situația – însă există rapoarte independente care au constatat poluări”, a afirmat, pe de altă poarte, Georgeta Ionescu.

”Sursa multor acuzații sunt zvonuri și dezinformări. Mi-ar plăcea să vorbim pe larg în legătură cu acestea, însă ceea ce este important este dacă sunt sigure  pentru România aceste tehnologii și ce au de spus specialiștii români în legătură cu acestea”, a conchis Holst.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *