Acasă » Regenerabile » Biomasă » Energiewende: tranziţia Germaniei către o energie 100% verde

Energiewende: tranziţia Germaniei către o energie 100% verde

11 decembrie 2014
Biomasă
Bogdan Tudorache

###author###

Germania a decis să elimine o mare parte din sursele clasice de generare a energiei electrice- 80 sau chiar 100%- până în anul 2050. Un prim pas ar fi renunțarea la energia nucleară, mișcare care afișează o țintă ambițioasă: 2022.

”Există mai multe motive pentru care am decis să renunțăm la energia nucleară. Am creat Energiewende, politica de trecere la energia verde, pentru a scăpa de pericolele și noxele legate de energia clasică. Cred că vom reuși să avem o energie 100% regenerabilă mai devreme, în 2035”, spune Andreas Kraemer, director al Institutului Ecologic German.

Chiar dacă unii experți sunt reticenți când vine vorba de trecerea în proporție de 100% la energia verde, toți sunt de părere că Germania va reuși în maximum 20 de ani să atingă un mix energetic bazat într-o proporție covârșitoare pe regenerabile.

”Ținta noastră este să atingem cel puțin 80% din consumul de energie asigurat din surse regenrabile până în 2050. Azi avem 25,4%. Eficiența energetică trebuie să crească deasemenea la 50%, azi avem doar 3,3% (*față de 1990- n.r.),” a declarat Marius Backhaus, reprezentant al Ministerului german al Economiei și Energiei.

Energiewende, sau tranziția energetică, a avansat cu pași repezi mai ales după dezastrul de la Fukushima, când o uzină nucleară japoneză a fost grav avariată în urma unor fenomene meteorologice determinate de un cutremur: o serie de valuri uriașe, fenomen ce poartă denumirea de ”tsunami”, a distrus trei reactoare nucleare.

”Cu siguranță nu vom reuși să fim 100% verzi pînă în 2030. Sunt chiar analiști independenți care spun că avem nevoie de minimum 90 de GW din surse convenționale, pentru a ne asigura complementaritatea surselor”, afirmă Joachim Lang, director, E.On Germania.

”Pentru a dezvolta în contunarea industria regenerabilă, oferim țărilor est-europene experiența noastră. Avem de învățat unii de la alții. Exisă oportunități comerciale și investiționale”, spune Ernst Peter Fischer, Director general adjunct al Directoratului General pentru Economie și Dezvoltare Sustenabilă din Germania.

Costul renunțării la energie nucleară, între 0,5-1 mld. euro per reactor

Germania este gata să renunțe la cele 17 reactoare nucleare pe care le deține, însă costurile de dezmembrare și stocare se vor ridica la 500 de milioane de euro-1 miliard de euro pentru fiecare reactor, a declarat pentru energynomics.ro directorul E.On, Joachim Lang.

Deși Joachim Lang nu crede că industria germană va accepta programul Energiewende prea curând, denunțând lipsa unor programe similare ale țărilor vecine, susține că Germania a investit circa 10 miliarde de euro în regenerabile în ultimii 7 ani și trebuie doar să găseasă o soluție pentru perioadele în care energia solară sau eoliană nu pot fi disponibile ca efect al vremii nefavorabile, periodaă de întrerupere numită în Germania ”fenomenul de noiembrie”.

„Germania are nevoie de 20 de miliarde de euro pe termen scurt pentru investiţii în reţele”, susţine directorul E.On.

Totodată, Germania are nevoie de 20 de miliarde de euro pentru a-și îmbunătăți rețelele, a mai spus Lang. El a adăugat că E.On, o companie 100% privată, și-a comasat diviziile de generare a energiei într-una singură, pentru a facilita renunțarea la energii clasice în favoarea trecerii la regenerabile.

„Suntem prima companie din lume care îşi comasează diviziile: problema constă în controlul reţelei. Avem nevoie de investiţii în reţele în anumite regiuni, dar şi de investiţii în stocare. Una din soluţiile de stocare ar fi transformarea energiei în gaz prin hidroliză, din cauza faptului că bateriile sunt foarte mici, de doar 10 MW, ”, a mai spus Lang. Cu toate acestea, Germania a investit 200 de milioane de euro în sisteme de baterii. Investiţiile în stocare şi reţele au dus la apariţia unei suprataxe aferente, însă doar în opt din cele 16 landuri, unde energia verde este predominantă. Au apărut disparităţi economice: unii fermieri obţin mai mulţi bani din rente aferente închirierii terenurilor pentru proiecte eoliene sau solare decât din agricultură, spune Lang. În acelaşi timp, toată Germania plăteşte suprataxa pentru energie verde, deşi doar opt landuri plătesc o extra-taxă pentru îmbunătăţirea reţelelor.

Un nou sistem de subvenţii

Necesarul de investiţii în reţele este foarte mare şi nu poate fi suportat în totalitate. Companiile mari au fost exceptate de la plata suprataxei energetice, din motive de competitivitate, iar toată povara energiei verzi a căzut pe consumator.

„Anul trecut a fost unul electoral în Germania şi s-a pus problema costului energiei verzi. Industria nu a acceptat uşor procesul de tranziţie energetică, întrucât ţările vecine nu au un astfel de program şi astfel se poate pierde din competitivitate”, spune Lang.

Investiţiile în regenerabile au beneficiat însă de subvenţii din partea statului german. S-au primit aşa-numitele tarife de conectare sau „feed-in tariffs”, constituite pe baza unei suprataxe tot mai mari la consumator. Chiar dacă suprataxa a crescut cu fiecare an, experţii germani spun că aceasta şi-ar fi atins apogeul şi masa critică, şi urmează o creştere mai decelerată în următorii ani, sau chiar o stagnare, însă beneficiile generate sunt imense.

În plus, spune Lang, Germania studiază diferite sisteme de subvenţionare din lume pentru a renunţa la feed-in tariffs. „Vrem să trecem la un sistem de licitaţie. Nu ştim exact cum va arăta acesta la final, însă studiem diverse sisteme aplicate în lume.”

Un lucru este cert: Germania renunţă la industriile poluante, iar în următorii cinci ani va avea supracapacitate de producţie. Chiar dacă nu toate uzinele convenţionale vor fi închise, întrucât este nevoie de 80 GW pe zi pentru a asigura complementaritatea sistemului, majoritatea sistemului va primi energie preponderent eoliană până în 2030, opinează Lang.

Kraemer, Institutul Ecologic German: În spatele industriei nucleare se ascund interese ascunse

În spatele industriei nucleare se află de obicei subvenţii şi interese ascunse, iar construcţia unor noi reactoare nucleare are iz puternic de corupţie, spune Andreas Kraemer, director al Institutului Ecologic German.

„Construcţia unor noi reactoare nucleare de obicei fie are loc din interese militare, fie e vorba de corupţie, având în vedere că sunt miliarde de euro sau dolari care-şi schimbă destinaţia. Germania va elimina total industria nucleară până în 2022”, a spus Kraemer, întrebat de energynomics.ro ce părere are de faptul că România, dar şi alte ţări construiesc reactoare noi.

„Industria franceză şi poloneză de cărbune şi nucleară sunt necompetitive şi vor supravieţui doar cu subvenţii”, spune Kraemer.

El crede că ţările Europei de Est, inclusiv România, ar trebui să-şi îmbunătăţească interconexiunile şi reţeaua, acestea constituind investiţii prioritare, în detrimentul unor noi injecţii de capital în industrii periculoase.

“Prezic faptul că Germania va avea 100% energii regenerabile până în 2035…Din 1952 , de când a avut loc accidentul nuclear de la Ontario, are loc câte un accident la fiecare cinci ani. În plus, reactoarele se opresc fără motiv, putem lua exemplul Marii Britanii, unde au loc întreruperi la fiecare patru zile”, a mai spus Kraemer.

Investitorii în regenerabile au randamente de 7-8%

Energiewende trebuie urmată de investiții private, însă investitorii din Germania trebuie să accepte o marjă de profit mai mică față de anii anteriori sau faţă de randamentele obţinute pe piețele emergente.

”Investitorii în regenerabile acceptă acum randamente de 7-8%, cu mult mai mult decât oferă băncile, ne-a declarat Patrick Graichen, director executiv, Agora Energiewende- un think tank local. În urmă cu doi ani, randamentele investițiilor ajungeau și la 20-25%, însă acum au scăzut, odată cu modificările aduse schemei de subvenționare.

”Avantajele unei investiții în regenerabile în Germania sunt legate de stabilitatea pieței și sistemului legislativ, nu vorbim de condiții de mare risc, unde randamentele trebuie să atingă cel puțin 15%. Vorbim de o piață reglementată, atractivă și pentru fonduri de investiții, fonduri de pensii și alți investitori”, spune Graichen.

Singura problemă în calea realizării planurilor îndrăznețe ale Germaniei de eliminare totală a energiei convenționale până în anul 2050 rămâne lupta cu utilitățile clasice.

”Utilitățile vor lupta împotriva acestei tendințe, bineînțeles. Nu vor accepta un model în mod voluntar. Însă totul se aseamănă perioadei în care a pornit revoluția industrială: acum avem tehnologii mai ieftine regenerabile care vor schimba radical mediul. Bineînțeles, se pot lupta cu acest trend, însă nimeni nu a învins în lupta cu tehnologii mai ieftine”, a mai spus Graichen.

Va păstra Germania 20% din mixul energetic pe cărbune?

În pofida părerilor optimiste privind trecerea la un sistem 100% verde, experţii realişti susţin că Germania va trebui să păstreze o cotă de 20% din mixul energetic alocată cărbunelui. Marius Backhaus, reprezentant al Ministerului Federal pentru Economie şi Energie, spune că 70% din combustibilul german este importat în prezent.

Germania importă şi 90% din gaze, pe măsură ce producţia internă scade.

“Industria cărbunelui nu va mai primi sprijin. Până în 2018 subvenţiile către această industrie vor fi eliminate. Este o industrie necompetitivă”, spune Backhaus.

Germania a reuşit să scadă de la 24,1% în 2003 la 19,6% cota cărbunelui greu (antracit) în mixul energetic naţional, în timp ce industria nucleară a scăzut de la 27,1 la 15,4%. În acelaşi timp, lignitul a scăzut de la 26%, la 25,6% în decada menţionată. Chiar dacă guvernul federal vrea să renunţe total la cărbune, nu se va putea, spun analiştii. În vreme ce antracitul ar putea să nu mai fie exploatat, huila va fi păstrată. Iar mixul de cărbune va rămâne la o pondere de 20% în total, pentru a asigura echilibrarea sistemului.

Deja peste 30% din energie, din regenerabile

În ultimele nouă luni Germania a produs 30% din electricitate din surse regenerabile, spune Ernst Peter Fischer, Director General Adjuct pentru Globalizare, Energie şi Climat în cadrul Directoratului General pentru Economie şi Dezvoltare Sustenabilă.

“Furnizarea de energie trebuie să fie economică, de încredere, sustenabilă şi în special menită să ne reducă dependenţa faţă de alte ţări”, spune Fischer, care admite că deşi preţurile wolesale ale energiei au scăzut, preţul la consumatorul final a crescut, din cauza subvenţiilor. “Cu toate astea Germania este singura naţiune puternic industrializată care îşi schimbă mixul energetic. Există un consens major în rândul societăţii în favoarea Energiewende,”, spune el, explicând că ultimele alegeri electorale au demonstrat că lumea îşi doreşte o energei mai verde, întrucât au fost aleşi cei care au susţinut tranziţia.

Cert este că pe măsură ce producţia energetică verde creşte, costul instalaţiilor scade tot mai mult, facilitând investiţiile. Tot mai multe centre comerciale şi gospodării sau asociaţii de locatari au recurs la utilizarea panourilor solare, al căror cost de producţie a scăzut cu 99% în ultimii 30 de ani. Odată cu presiunea chineză, preţurile au coborât şi mai mult, iar singura problemă a Germaniei rămâne suprataxarea consumatorului final casnic şi subvenţionarea inegală. Însă acestea sunt pe cale să se schimbe, iar preţul mai mic al electricităţii se va vedea în timp şi în facturi. Iar dacă Germania va reuşi să demonsteze că sistemul este viabil din punct de vedere economic, va fi urmată de toate ţările din jur, probabil chiar şi România.

_______________________

energynomics.ro mulţumeşte pe această cale Ministerului de Externe German, Societăţii Germane pentru Cooperare Internaţională GIZ şi Ambasadei Republicii Federale Germane la Bucureşti.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Etichete:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *