A doua a zi a FOREN 2016 a fost deschisă de sesiunea intitulată „Politici europene de promovare a unei dezvoltări energetice sustenabile”. Cel mai provocator discurs a fost cel propus de Corneliu Rotaru, director Direcţia proiecte şi autorizare în domeniul eficienţei energetice, în cadrul ANRE.
Corneliu Rotaru a început prin a lansa o întrebare neaşteptată: „Este posibil ca eficienţa energetică să fie supraevaluată?” şi a continuat prin punctarea liniilor definitorii ale politicilor privind eficienţa energetică. În opinia sa, în anii din urmă, suntem martori şi actori într-o trecere de la o politică promoţională, activă în perioada 1975-2012, la o politică reglementativă, după 2012. În condiţiile în care simpla prezentare a avantajelor care survin în urma unor măsuri de eficienţă energetică majoritatea consumatorilor au fost mai dgrabă retincenţi în a-şi schimba comportamentul, „Uniunea Europeană a decis să impună sancţiuni celor care nu acţionează pentru creşterea eficienţe energetice”, a explicat Corneliu Rotaru esenţa celor două tipuri de abordări.
Vorbitorul s-a mai referit şi la patru clase de argumente folosite pentru a susţine ideea eficienţei energetice:
- reducerea costurilor
- reducerea poluării
- prezervarea rezervelor energetice interne
- reducerea nevoilor de import
Toate cele patru tipuri de argumente sunt valide simultan, e adevărat în ponderi diferite pentru diverse categorii de consumatori. „Consumatorii industriali pentru care ponderea energiei în costurile totale este mică vor fi puţin interesaţi de eficienţa energetică”, a subliniat Corneliu Rotaru. „Prezervarea rezervelor interne este un aspect care are sens mai degrabă pentru România, dar nu şi pentru Uniunea Europeană în ansamblu, întrucât România dispune încă de resurse proprii importante, ceea ce nu este valabil pentru Uniune”, a mai explicat expertul ANRE. În ultimii ani se constată la nivelul discursului şi al iniţiativelor europene cum accentul s-a mutat de pe primele două argumente, pe ultimele două şi mai ales pe necesitatea strategică de întărire a securităţii energetice prin reducerea dependenţei de importuri.
În fine, atacând câteva dintre miturile mai vechi sau mai noi, dar puternic instalate la nivelul opiniei publice, Corneliu Rotaru s-a referit la priorităţile planurilor de eficienţă energetică la nivel european: clădirile (deşi acestea impun cele mai ridicate investiţii specifice, raportate la rezultatele de reducere a consumurilor energetice) şi transporturile (unde este nevoie de pârghii din afara industriei energetice, precum standarde de emisii poluante sau gestiunea traficului, dar şi de o strânsă colaborare transdisciplinară, „care nu funcţionează în România”).
În opinia expertului ANRE, impactul introducerii contorizării inteligente este mai puternic la nivelul companiilor de distribuţie, şi mai degrabă nesemnificativ la nivelul consumatorilor. Ca urmare, se impune, potrivit lui Corneliu Rotaru o analiză a alocării costurilor de implementare a sistemelor de smart metering.