Măsurile propuse prin noua Ordonanţă de Urgenţă pentru plata furnizorilor de energie reprezintă o recunoaştere a faptului că fondul din care statul decontează compensările nu este sustenabil, a declarat, joi, pentru Agerpres, Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

Potrivit acesteia, soluţia propusă „nu este una la modul real”, întrucât cele două ministere de resort nu au fonduri suplimentare pe care să le aloce, chiar şi temporar.

„Ordonanţa propusă şi măsurile impuse sunt de fapt şi de drept o recunoaştere a faptului că modul în care se finanţează fondul din care statul decontează compensările nu este sustenabil. Din nefericire, soluţia propusă nu este o soluţie la modul real, pentru că ministerele de resort nu au acele fonduri suplimentare pe care să le aloce, chiar şi temporar, către acest capitol bugetar. Noi aşa am înţeles din observaţiile Ministerului Energiei, care a spus foarte clar că nu are sume suplimentare pe care ar putea să le aloce nici temporar pentru plata acestor compensări”, a explicat Dana Dărăban.

Ea a subliniat că în lipsa plăţilor către furnizori, aceştia vor fi în riscul de a nu mai putea asigura plăţile către distribuţie, transport, producţie, taxe şi accize, TVA etc.

„Deci, noi, cumva, din tot ceea ce colectăm de la client, plus diferenţa pe care trebuie s-o plătească statul…noi dăm banii înapoi. Este o foarte mică proporţie care rămâne la furnizor, reprezentând costul de furnizare, costul cu angajaţii şi sistemul de facturare”, a punctat Dărăban.

Reprezentanţii ACUE semnalează, într-o postare pe pagina de Facebook a federaţiei, că noul proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative) pune în real pericol funcţionarea întregului sistem energetic, prin prevederea potrivit căreia Ministerele Muncii şi Energiei să utilizeze resurse bugetare inexistente pentru plata datoriilor angajate, tot de Guvern, prin schemele de plafonare.

„Sistemul energetic naţional a fost susţinut de furnizori, cu împrumuturi bancare, în baza reglementărilor şi angajamentelor Guvernului, care s-a angajat să returneze diferenţa dintre preţul de piaţă al energiei şi preţul plafonat, achitat de consumatori. În conformitate cu legislaţia emisă de Guvern, furnizorii au obligaţia de a achita în avans, integral sumele pentru achitarea energiei, la preţul pieţei, a transportului, distribuţiei, a serviciilor de sistem şi a tuturor taxelor. Diferenţa dintre suma reală plătită în piaţă şi suma plafonată (plătită de consumatori), avizată de ANRE, trebuia recuperată ulterior de la Ministerele Muncii (pentru consumatorii casnici) şi Ministerul Energiei (pentru consumatorii industriali). Furnizorii plătesc întregul lanţ de producţie şi primesc un tarif de furnizare plafonat şi el, prin legislaţie”, explică reprezentanţii ACUE, potrivit Agerpres.

Ei subliniază că, în acest moment, decontările confirmate de ANRE şi în aşteptare la plată sunt abia la luna decembrie 2022, numai pentru plăţile datorate pentru consumatorii industriali suma neachitată fiind de peste 1,3 miliarde de lei.

„ACUE şi reprezentanţii diferitelor asociaţii şi companii din energie au atras atenţia în numeroase rânduri că schema de plafonare implică un efort bugetar mare şi a solicitat evidenţierea surselor de venit care ar putea acoperi aceste cheltuieli, angajate de Guvern, prin propriile reglementări. ACUE a propus o serie de soluţii care ar putea debloca situaţia care au fost desconsiderate de partenerii guvernamentali. Din păcate, este un nou semnal de lipsă de seriozitate, de planificare, de viziune şi, în final, de competenţă în administrarea uneia dintre cele mai sensibile perioade economice din ultima decadă, pe care autorităţile îl transmit întregii economii”, menţionează sursa citată.