Majoritatea analiștilor apreciază că economia va crește slab sau va consemna o stagnare în 2025, cifrele optimiste de la începutul anului fiind revizuite subunitar. Un nou raport oferit, luni, de Institutul Național de Statistică (INS) reflectă o scădere pentru consumul final de energie electrică, acesta cifrându-se la 41,456 miliarde kWh, cu 0,2% mai mic față de perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,6%. Însă consumul populației a crescut cu 1,1%, ceea ce se depășește cifra înaintată de analiștii financiari pentru evoluția economiei. Pentru 2025, analiștii CFA România anticipează o creștere economică modestă în România, în jur de 0,6%, pe fondul scăderii consumului, incertitudinii, inflației și a unui deficit bugetar ridicat, estimat la peste 8% din PIB, cu presiune pe leu și prețurile locuințelor, deși încrederea macroeconomică arată semne de stabilizare sau chiar ușoară creștere localizată. Și Banca Mondială și-a revizuit prognoza de creștere pentru întregul an 2025, care a fost ajustată la 0,4% (în octombrie 2025), de la 1,3% (estimare din iunie 2025).
O evoluție negativă a fost marcată și de iluminatul public, care a înregistrat o scădere cu 5,1%.
În același timp, resursele de energie primară ale României au crescut cu 4,9%, în primele zece luni ale anului în curs, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Conform datelor centralizate, în intervalul 1 ianuarie – 31 octombrie 2025, resursele de energie electrică s-au majorat 4,8% (la 57,219 miliarde kWh), în comparație cu primele zece luni din anul anterior.
Principalele resurse de energie primară au totalizat 28,346 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 1,334 milioane tep, de la un an la altul, iar producția internă a însumat 13,709 milioane tep, în scădere cu 385.900 tep (-2,7%), în timp ce importul a fost de 14,636 milioane tep, în creștere cu 1,720 milioane tep (+13,3%).
Datele INS relevă faptul că, la finele lunii octombrie din anul curent, producția din termocentrale a fost de 13,812 miliarde kWh, în scădere cu 251,2 milioane kWh (-1,8%), producția din hidrocentrale s-a situat la 9,816 miliarde kWh (-21,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice s-a ridicat la 9,053 miliarde kWh (+1,6%).
De asemenea, producția din centralele electrice eoliene s-a diminuat cu 249,3 milioane kWh, la zece luni, până la 4,818 miliarde kWh, iar energia solară produsă în instalații fotovoltaice a fost de 4,283 miliarde kWh, în creștere cu 1,108 miliarde kWh.
