Joe Kaeser, preşedinte și CEO al Siemens AG

Europa are atât de multe de oferit: diversitate culturală, sisteme educaționale excelente, forță de muncă înalt calificată, institute de cercetare de top, o infrastructură industrială solidă, stabilitate democratică la nivel politic în cea mai mare parte a teritoriului, o aplicare temeinică a legii și cea mai mare piață unică din lume. Cu toate acestea, adesea, încheierea unor acorduri poate reprezenta un proces greoi şi îndelungat la Bruxelles, dacă, într-un final, aceste acorduri mai au loc. Prea des, noi, europenii, am pierdut timp prețios în acest proces. Un dezavantaj pentru companiile europene şi, implicit, pentru economiile statelor membre – un dezavantaj pe care nu mai putem şi nu ar mai trebui să ni-l permitem în condițiile unei competiţii globale, cu economii de top. Prin noul mandat legislativ și noua conducere, Europa și factorii săi de decizie au oportunitatea de a schimba această situație – şansa de a susține multilateralitatea și reciprocitatea, cu o singură voce. Dar pentru a realiza acest lucru la nivel global, trebuie să construim punți și să renunțăm la vânătoarea de vrăjitoare. Parteneriatele stabile evoluează pornind de la încredere, incluziune și scenarii reciproc avantajoase și mai puțin de la naționalism și protecționism.

Sunt multe de făcut, însă consider că pentru o Europă mai puternică, care nu va mai rămâne în urmă într-un mediu economic şi politic foarte activ, sunt prioritare cinci acţiuni.

1. Transformarea luptei împotriva schimbărilor climatice într-o oportunitate industrială

Fără îndoială, schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare a umanității. Este bine să descoperim că „generația următoare” privește această provocare ca pe o chestiune vitală. Deși sentimentul de urgență și diagnosticarea corectă reprezintă un punct de plecare important, tratamentul corect și prevenirea ulterioară vor schimba lucrurile în bine în ecosistemul nostru complex. Așadar, de ce nu considerăm această luptă o oportunitate pentru industria europeană de a fi un lider mondial în domeniul tehnologiilor dedicate protejării mediului? Avem nevoie de aceste tehnologii pentru a ne atinge propriile ținte climatice. Sursele regenerabile de energie trebuie să fie integrate în economie în întreg ansamblul ei – nu numai în domeniul mobilității, ci și al clădirilor și industriei. Unul dintre cele mai bune moduri de a face acest lucru este prin tehnologiile de tip Power-to-X. Ele facilitează o tranziție lină către surse regenerabile de energie în toate sectoarele. Pentru a obține o reducere substanțială a emisiilor de CO2, capacitatea Power-to-X trebuie să crească la 15 GW până în 2024.

Dacă ne dorim cu adevărat să asigurăm neutralitatea climatică a UE până în 2050, este nevoie de mai mult decât de dezbateri pe tema numărului de zboruri care ar trebui anulate sau al procentului de maşini electrice care ar trebui să circule la un moment dat. Trebuie să deblocăm întregul potențial al integrării sectoriale, deoarece trăim într-un ecosistem global conectat. Toate sectoarele trebuie să colaboreze îndeaproape, pentru a dezvolta soluții viabile din punct de vedere economic și pentru a îmbunătăți competitivitatea. Pentru a ajunge în acest punct, atât reglementările cât și ajutorul de stat trebuie să corespundă obiectivului nostru de a deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon.

În ultimii cinci ani, Europa s-a concentrat pe „eficiență energetică pe primul loc”. Propun să facem un pas mai departe și să ne concentrăm pe „eficiența sistemului pe primul loc”. Preluarea iniţiativei în domeniul tehnologiilor ecologice reprezintă o mare oportunitate pentru Europa. Nu mai vorbim de faptul că, în acelaşi timp, o politică convingătoare privind clima va spori credibilitatea Europei în lume, în special în rândul tinerei generații, căreia îi datorăm un viitor bun.

2. O singură voce, puternică

Multe națiuni au un plan de dezvoltare economică. De exemplu, China a creat “Made in China 2025”, India are “Make in India” iar Arabia Saudită urmărește “Vision 2030”. Statele Unite iau, de asemenea, măsuri. Toate aceste țări și multe altele au strategii economice naționale. Dar Europa? Dacă joacă, o face în defensivă. Avem nevoie de un plan pentru Europa și să începem să vorbim cu o singură voce, puternică. Așa va fi mult mai probabil ca alte state să fie de acord cu condiții de concurență echitabile și cu acorduri comerciale reciproce. Toate statele membre ale UE vor beneficia de această situație. De aceea, susțin crearea unui “one-stop shop” care să coordoneze diplomația economică externă și politicile comerciale până la sfârșitul anului 2020. Acest “one-stop shop” ar trebui să fie condus de Comisia Europeană și de Serviciul European de Acțiune Externă și să promoveze o politică comercială externă europeană care sprijină companiile europene în activitățile de export.

De ce nu am încerca o nouă abordare? Împreună suntem puternici. Și da, ne putem susține interesele comune. Așadar, de ce nu am crea o diplomație economică bazată pe valoare, care să ofere în mod eficient sprijin UE pentru acele proiecte ale companiilor europene care contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

3. Investiții în tehnogiile viitorului

Astăzi, puterea inovației asigură bunăstarea societăților, creează locurile de muncă și chiar determină poziția de lider în geopolitică și geoeconomie. Dacă noi, europenii, dorim să fim competitivi pe plan internațional, trebuie să investim mult mai mult în noile tehnologii și să facem acest lucru într-un mod strategic. Prin păstrarea şi chiar finanțare sectoarelor “viitorului de ieri”, se pot salva câteva voturi acum, dar nu și viitorul Europei și al cetățenilor săi.

În prezent, Europa a rămas mult în urmă în domeniul inteligenței artificiale (AI) comparativ cu SUA și China; ambele investesc semnificativ mai mult. Același lucru este valabil și pentru implementarea tehnologiilor AI – mai puțin de zece la sută dintre companiile germane din industrie utilizează AI în operațiunile lor. Aceste cifre sunt alarmante. În mod evident, sectorul privat trebuie să investească mult mai mult în AI. Obiectivul ar trebui să fie de 15 miliarde de euro până în 2024 – ceea ce înseamnă o creștere de 30 – 40% pe an.

4. Modernizarea cadrului de reglementare

Putem afirma cu siguranţă că Europa este una dintre cele mai atractive piețe din lume. Dar am spune, din păcate, doar jumătate din adevăr. Dacă analizăm cadrul de reglementare, dezavantajele devin mai mult decât evidente. Mai multe sectoare economice au rămas în urmă, iar altele sunt în pericol de a-și pierde vizibilitatea pe scena internațională. Companiile europene se află în concurență cu companiile non-europene care beneficiază de sprijin considerabil și, în unele cazuri, chiar decisiv din partea statelor lor, în special în S.U.A. și China. Aici este decisiv să acționăm. Trebuie să modernizăm regulile concurenței – cât mai repede posibil. Și nu prin utilizarea şi mai răspândită a mecanismelor de blocare, ci prin crearea unor cadre dedicate unui comerț echitabil și deschis, bazate pe transparență și reguli comune, cum ar fi sistemele de management privind protecția mediului și sănătatea și siguranța muncii, printre altele.

Modernizarea este cu atât mai necesară cu cât digitalizarea schimbă întregi modele de afaceri. Este vorba despre platforme bazate pe date și despre logica și impactul lor asupra cercetării și dezvoltării. Nu ducem lipsă de cercetare excelentă, partea dificilă este însă testarea și implementarea. Acest lucru necesită acțiuni decisive din partea mediului politic, a sectorului privat și a societății civile. Avem nevoie de mai mult spațiu pentru a experimenta și de curajul de a încerca lucruri noi. Sandboxing-ul, de exemplu, poate fi un instrument extrem de valoros pentru retragerea temporară a noilor aplicații de sub incidența reglementările existente. Astfel, reducerea birocrației excesive trebuie să devină o importantă preocupare a noii Comisii Europene. Prin urmare, îndemnul meu este: să creăm un cadru modern pentru legislația UE din domeniul concurenței până în 2022 – un cadru care să ia în considerare toate aceste aspecte. Și să implementăm această legislație în întreaga Europă cel târziu până în 2024.

5. Pregătirea cetățenilor pentru lumea digitală

Abilitățile digitale sunt vitale pentru viitorul Europei. Cu toate acestea, chiar dacă sistemele noastre educaționale sunt performante, nu au abordat cu adevărat conceptul de formare profesională continuă pe tot parcursul vieţii și, cu siguranță, nu pe o scară largă. Pe lângă aceasta, diplomele universitare și certificatele de formare profesională nu pot fi întotdeauna transferate dintr-un stat membru al UE în altul. Un alt obstacol pe care ni-l creăm singuri și de care nimeni nu are nevoie. Dimpotrivă, statele membre europene ar trebui să elaboreze împreună un plan general pentru educația academică și formarea profesională care să răspundă cererii viitoare de competențe, în special în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii. Trebuie să ne asigurăm că sistemele noastre educaționale respectă standarde comune, astfel încât realizările academice și certificatele de formare să fie recunoscute în întreaga Europă. În cele din urmă, ar trebui să creștem colaborarea dintre sectorul privat și cel public. Iată obiectivul: să ne asigurăm că 50% din forța de muncă industrială din Europa are o bună înțelegere a aplicațiilor AI și a competențe digitale avansate.