Pe măsură ce tensiunile din Golf continuă să se resimtă pe piețele de mărfuri, petrolul și gazele naturale înregistrează reacții semnificativ diferite. În timp ce țițeiul continuă să includă o primă de risc ca urmare a tensiunilor geopolitice, piețele de gaze naturale atât din Europa, cât și din Statele Unite par să reacționeze mai mult la elementele sezoniere, la flexibilitatea infrastructurii și la echilibrele regionale dintre cerere și ofertă decât la riscul geopolitic în sine.
Potrivit lui Pawel Lont, președintele Comitetului pentru gaze al Federației Europene a Traderilor de Energie (Energy Traders Europe), această divergență reflectă fundamentele diferite ale celor două piețe, mai degrabă decât o anomalie temporară.
Lont are grijă să precizeze că Energy Traders Europe, ca asociație, nu cometează prețurile, pentru a nu risca să fie acuzată că ar încerca să le influențezr în vreun fel. Totuși, ca opinie personală, caracterul sezonier și alternativele disponibile ajută să înțelegem de care prețul gazelor naturale a rămas relativ moderat, în ciuda instabilității generale din Golf.
„Dacă vrei părerea mea, cred că într-adevăr factorul sezonier și, probabil, disponibilitatea unor alternative contează”, spune el. „Așteptările legate de punerea în funcțiune a unor noi capacități de export de GNL sugerează că pierderea fluxurilor de gaze din Qatar poate fi compensată într-o anumită măsură.”
Această perspectivă evidențiază o diferență esențială între petrol și gaze. Petrolul este tranzacționat pe o piață globală profund integrată, unde șocurile geopolitice se reflectă rapid în prețuri prin intermediul unei prime de risc. Gazul natural, în schimb, rămâne mai dependent de infrastructura regională și de disponibilitatea efectivă a volumelor de înlocuire.
Tiparele sezoniere de cerere joacă, de asemenea, un rol important. Atât în Europa, cât și în Statele Unite, sfârșitul sezonului rece scade presiunea imediată asupra sistemului, în timp ce concurența mai redusă pentru importurile de GNL către Asia contribuie la relaxarea suplimentară a condițiilor de piață. „Faptul că cererea pentru încălzire dispare reduce în mod cert presiunea asupra sistemului, la fel ca și concurența mai redusă pentru aceste volume”, afirmă Lont.
Deși evită să estimeze ponderea relativă a acestor factori, ideea generală este că actualele condiții din piețele de gaze naturale contribuie la absorbirea unei părți din presiunea geopolitică care, altfel, s-ar resimți mai puternic. În Europa, în special, Lont indică infrastructura și structura pieței ca surse cheie de reziliență. El afirmă că infrastructura extinsă de gaze de pe continent și conexiunea sa cu piețele globale de gaze oferă o flexibilitate valoroasă într-o perioadă de incertitudine sporită. „Infrastructura extinsă de gaze naturale pe care o avem este un activ valoros care ne oferă o mare flexibilitate”, spune el. „Existența unei piețe competitive a gazelor naturale în UE, conectată la piața globală a gazelor naturale, are multiple beneficii – inclusiv capacitatea de a ne adapta și de a căuta surse alternative atunci când apar probleme.”
Această flexibilitate nu trebuie însă considerată ca fiind de la sine înțeleasă. Lont susține că reziliența Europei depinde de menținerea unui cadru de piață care să le permită participanților să se adapteze și să caute surse alternative de aprovizionare atunci când este necesar. El avertizează, de asemenea, că incertitudinea legislativă poate slăbi această reziliență. „Trebuie să ne asigurăm că păstrăm această flexibilitate, deoarece este o sursă de reziliență”, spune el. „Incertitudinile legate de punerea în aplicare a Regulamentului privind emisiile de metan sau de punerea în aplicare efectivă a pre-autorizațiilor în baza regulamentului pentru eliminarea treptată a gazului rusesc cu siguranță nu ajută.”
Aceste considerații sugerează că reziliența relativă a Europei față de șocurile dinspre Golful Persic nu se bazează doar pe diversificarea importurilor, ci și pe calitatea arhitecturii de piață. Infrastructura, lichiditatea și claritatea cadrului de reglementare sunt toate esențiale pentru ca sistemul să rămână capabil să reacționeze în situații de criză.
În ceea ce privește rolul energiilor regenerabile, Lont reia poziția neutră din punct de vedere tehnologic a Energy Traders Europe. Fără să favorizeze o sursă de energie în detrimentul alteia, el subliniază importanța unor condiții de concurență echitabile, în care forțele pieței să determine contribuția fiecărei tehnologii. „Suntem o asociație neutră din punct de vedere tehnologic, așa că încercăm să evităm favorizarea unei surse în detrimentul altora”, spune el. „Însă într-un mediu de piață cu condiții de concurență echitabile, toate tehnologiile ar trebui să-și poată dovedi valoarea.”
Din această perspectivă, reducerea consumului de gaze în sectorul energetic în anumite momente nu reprezintă în sine un motiv de îngrijorare. Dacă producția de energie electrică poate depinde mai puțin de gaze deoarece alte tehnologii sunt competitive și disponibile, acesta este, în opinia sa, un rezultat normal al pieței, cu condiția să nu fie rezultatul unei intervenții care să denatureze oferta și cererea.
„Dacă energia electrică se poate descurca fără gaze în anumite momente, este absolut în regulă. Atâta timp cât schimbarea modelelor de cerere și ofertă este determinată de forțele pieței (de exemplu, nu există intervenții care să vizeze subvenționarea gazului pentru producția de energie electrică etc.), Europa ar trebui să rămână pe drumul cel bun.”
El precizează, de asemenea, că, în opinia sa, acest lucru implică menținerea angajamentului față de cadrul european de comercializare a emisiilor, mai degrabă decât încercarea de a gestiona mixul energetic prin distorsiuni ad-hoc.
VEZI ȘI Țițeiul preia șocul geopolitic, prețul gazului natural rămâne ancorat regional – o discuție cu Aura Săbădus
VEZI ȘI La petrol se menține prima de risc; gazul evoluează în propria logică – o discuție cu Jozsef Balogh
VEZI ȘI Factorii sezonieri reduc impactul războiului din Golf asupra gazelor – un dialog cu Laurențiu Urluescu
