Vladimir Oprescu, Director General al AB Energy Romania
Cogenerarea de înaltă eficiență nu este în prezent suficient susținută sau promovată. Cadrul legislativ este depășit și nu reflectă nevoile actuale ale pieței energetice și industriale, spune Vladimir Oprescu, Director General al AB Energy Romania. ”În prezent, România este printre puținele țări din UE care nu au o legislație dedicată biometanului. În Germania, Italia, Franța sau Polonia sectorul este reglementat de ani de zile și se dezvoltă accelerat. Pentru România, biometanul ar putea reprezenta o direcție strategică de dezvoltare a energiei regenerabile”, ne-a declarat Vladimir Oprescu, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.
AB este un grup internațional cu o lungă istorie în sectorul energetic. Care este rolul său astăzi în tranziția energetică și de ce a ales să investească în România?
AB este un grup industrial italian fondat în 1981, născut în sectorul cogenerării și dezvoltat progresiv până a devenit unul dintre principalii operatori internaționali în soluții pentru eficiență energetică și producerea de energie cu emisii reduse. În peste patruzeci de ani de activitate am dezvoltat un model industrial integrat: de la cogenerare la biocombustibili, de la sisteme de upgrading pentru producerea biometanului la tratarea emisiilor în atmosferă, până la sisteme fotovoltaice.
Astăzi Grupul are peste 1.400 de angajați, o cifră de afaceri consolidată de aproximativ 500 de milioane de euro și o prezență directă în 22 de țări din Europa, America, Asia și Australia. Viziunea noastră este să contribuim la tranziția energetică prin soluții tehnologice sustenabile nu doar din punct de vedere ambiental, ci și economic și industrial. Pentru AB, sustenabilitatea înseamnă reducerea emisiilor, eficientizarea proceselor și creșterea competitivității companiilor.
Prezența în România, începută în 2009, se înscrie în această strategie internațională. Țara are un mix energetic interesant, o bază industrială semnificativă și un potențial relevant atât în sectorul gazului natural, cât și al biomasei și biogazului. Considerăm că România poate avea un rol important în dezvoltarea soluțiilor de cogenerare de înaltă eficiență și, pe termen mediu și în sectorul biometanului. Decizia noastră a fost, așadar, să însoțim această evoluție prin competențe tehnologice consolidate și printr-o prezență locală structurată.
Care sunt principalele investiții și proiecte ale filialei din România? Care sunt planurile pentru 2026 și pe termen mediu și lung?
AB Energy Romania operează din 2009 și a crescut constant odată cu piața locală. Am pornit cu o echipă de trei persoane și am ajuns la peste treizeci de angajați, iar până la finalul anului 2026 estimăm că ne vom apropia de patruzeci de angajați. Creșterea noastră este direct legată de dezvoltarea proiectelor implementate în România.
Nu ne limităm la furnizarea de echipamente de cogenerare sau soluții la cheie, ci acționăm ca partener tehnologic pe termen lung, asigurând service și mentenanță – elemente esențiale pentru continuitatea operațională, fiabilitate și performanță în timp.
În anii următori intenționăm să creștem complexitatea soluțiilor oferite, inclusiv prin integrarea unor instrumente de finanțare directă. Vom continua promovarea cogenerării pe gaz natural, dar și a soluțiilor pe biogaz și, în special, a sistemelor de upgrading pentru transformarea biogazului în biometan.
În acest domeniu este esențială o evoluție legislativă: în prezent, România este printre puținele țări din UE care nu au o legislație dedicată biometanului. În Germania, Italia, Franța sau Polonia sectorul este reglementat de ani de zile și se dezvoltă accelerat. Pentru România, biometanul ar putea reprezenta o direcție strategică de dezvoltare a energiei regenerabile.
Ce ar trebui să facă instituțiile din România pentru a sprijini proiectele de cogenerare?
Cogenerarea de înaltă eficiență nu este în prezent suficient susținută sau promovată. Cadrul legislativ este depășit și nu reflectă nevoile actuale ale pieței energetice și industriale.
Au fost lansate diferite scheme de sprijin pentru investiții, inclusiv prin fonduri europene, însă principala problemă rămâne birocrația. Termenele de analiză și aprobare sunt adesea incompatibile cu sustenabilitatea economică a proiectelor. Atunci când finanțarea este aprobată după doi sau trei ani, costurile inițiale nu mai sunt valabile, iar unii investitori aleg să renunțe.
Pentru sistemele de termoficare este prevăzut, până în 2030, un bonus pentru cogenerare de înaltă eficiență, dar exclusiv pentru proiecte de revamping. Noile proiecte industriale și noile sisteme centralizate nu beneficiază de același sprijin. Fără politici stabile și structurale pe termen mediu și lung, potențialul de dezvoltare rămâne limitat.
Cum credeți că va evolua piața gazelor după re-liberalizare?
Piața gazelor naturale nu poate fi analizată separat de piața energiei electrice. Cei doi vectori sunt structural interconectați și au avut întotdeauna o evoluție complementară.
Orice reformă generează o perioadă de ajustare, care poate crea incertitudine și, uneori, tendințe speculative. Pe termen mediu și lung, însă, credem că piața se va stabiliza, cu condiția existenței unui cadru de reglementare clar și predictibil, capabil să susțină investițiile.
Cum ar trebui utilizate unitățile termice modulare? Care este viitorul termoficării?
Sistemele de termoficare reprezintă un pilon fundamental pentru comunitățile urbane, datorită eficienței energetice, reducerii emisiilor și nivelului mai ridicat de siguranță operațională comparativ cu soluțiile individuale.
Totuși, considerăm că modelele extrem de centralizate și de mari dimensiuni nu sunt întotdeauna cele mai eficiente în contextul urban actual. Sisteme organizate pe zone sau cartiere pot oferi mai multă flexibilitate, o calitate crescuta a serviciului și reziliență. O structură modulară limitează impactul eventualelor avarii asupra rețelelor de distribuție și contribuie la o mai bună echilibrare a infrastructurii electrice, adesea supusă presiunilor din cauza lipsei investițiilor.
În termeni de securitate energetică și stabilitate a rețelei, soluțiile de dimensiune medie sau mica (intre 1MW si 5MW) pot aduce un aport concret la echilibrul sistemului.
Cum vedeți anul 2026 pentru sectorul energetic? Care vor fi segmentele de creștere?
Piața energetică rămâne caracterizată de o volatilitate ridicată. În ultimii ani, sectorul a fost influențat nu doar de dinamici interne, ci și de factori geopolitici și economici externi UE.
În acest context, devine esențială o planificare pe termen mediu și lung. România poate aspira la un rol mai important în contextul energetic european și poate contribui la stabilitatea regională, însă acest lucru necesită politici coerente și structurale de sprijinire a investițiilor.
Pe lângă marile unități de producție, considerăm că sistemele de dimensiune medie și mică vor avea un rol strategic în echilibrarea sistemului și consolidarea securității energetice. Integrarea infrastructurilor de mare capacitate cu generarea distribuită reprezintă una dintre cheile unei tranziții energetice solide, reziliente și sustenabile pe termen lung.
